Arătarea Semnului Sfintei Cruci la Ierusalim este între sărbătorile importante pentru credincioșii ortodocși, conform Calendarului ortodox 2024, pentru data de 7 mai.
06 mai 2024, 11:36
Calendar ortodox 7 mai 2024. Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim este sărbătorită de Biserică în ziua de 7 mai. Semnul minunat al Sfintei Cruci a apărut la Ierusalim într-o perioadă extrem de încordată pentru Biserică şi a făcut ca mulţi oameni să creadă şi să se boteze.
După moartea primului împărat creştin, Constantin I (304-337), a urmat la conducerea Imperiului fiul său, Constantius al II-lea (337-360), care a fost un susţinător al ereziei ariene. În această perioadă în care Biserica era grav tulburată de arianism, pentru întărirea celor dreptcredincioşi, un semn minunat s-a arătat în Sfânta Cetate a Ierusalimului, în Duminica Cincizecimii, când se sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh.
„Acel semn al Sfintei Cruci a stat deasupra sfântului munte al Golgotei, pe care Domnul nostru Iisus Hristos S-a răstignit şi s-a întins Crucea cu lungimea sa, ajungând până la muntele Eleonului, care este departe de la Golgota ca la cincisprezece stadii; şi se potrivea lăţimea Crucii cu lungimea sa. Iar frumuseţea ei era atât de împodobită, încât se asemăna cu faţa curcubeului, atrăgând astfel privirea tuturor către ea. Deci, toţi câţi aveau orice lucruri în mâinile lor şi cei care erau prin case, lăsându-şi toate treburile lor, ieşeau şi priveau cu frică spre acel semn preaminunat”. (Vieţile Sfinţilor)
Despre acest semn minunat, patriarhul Ierusalimului (348-386), Chiril, l-a înştiinţat pe împărat, sfătuindu-l spre dreapta credinţă. Calendar ortodox 7 mai 2024. După Săptămâna Patimilor și celebrarea Învierii Domnului, pentru creștinii ortodocși mai urmează o perioadă importantă, și anume Săptămâna Luminată. Această săptămână este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile de la Paște, la Pogorârea Duhului Sfânt, atunci când au loc Rusaliile.
În cele mai vechi timpuri, botezul era săvârșit în noaptea de Paște, iar cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna următoare, de aici și numele de Săptămâna Luminată.
În popor există credința că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porțile raiului pentru sufletele păcătoșilor reținute în iad, de la Adam și până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Se spune că ușile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii, iar cei care își dau ultima suflare în perioada aceasta scapă de Judecata de Apoi.
Săptămâna Luminată stă sub semnul luminii, iar prima slujbă din această săptămână începe cu următoarele cuvinte: „Veniți de luați Lumină”. De asemenea, slujbele din Săptămâna Luminată se țin cu Ușile Împărătești larg deschise, astfel că privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic și simbolizează ușa deschisă de la Mormântul Mântuitorului.
Prima zi din Săptămâna Luminată este Lunea Albă, care mai poartă denumirea și de „A doua zi de Paște”. După prima zi de la Duminica Paștelui urmează Marțea Albă, care este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce roșie.
Marțea Albă sau A treia zi de Paște pică anul acesta pe data de 7 mai și este o zi extrem de importantă pentru credincioși.
Calendar ortodox 7 mai 2024. Tradiții și obiceiuri în Marțea Albă din Săptămâna Luminată
Pe lângă rugăciune și mersul la biserică, credincioșii mai respectă o mulțime de tradiții și obiceiuri în Marțea Albă din Săptămâna Luminată. A treia zi de Paște este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce roșie, astfel că treburile gospodărești, spălatul sau călcatul sunt strict interzise.
Pe de altă parte, în această zi, se spune că e bine să se dea de pomană pentru a cinsti memoria celor adormiți. În multe zone rurale din țară, femeile dau de pomană pasca rămasă de la Paște și vin roșu.
O altă tradiție din Marțea Albă spune că în această zi se întorceau vizitele făcute în prima zi de Paște. Astfel, în această zi de marți, oamenii obișnuiau să-și viziteze rudele, vecinii și prietenii, vizite care purtau denumirea de „Umblatul cu pasca”. Obiceiul își are originea din vremurile în care creștinii mergeau la apropiați și vesteau Învierea Domnului Hristos.
În prezent, această tradiție se mai respectă în anumite zone din țară, însă foarte mulți oameni au renunțat la obicei. Tot în a treia zi de Paște au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, adică pâinea pentru Sfânta Împărtășanie, care fost sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat după o rânduială specială, iar apoi este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar.
Potrivit scrierilor bisericești, acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor ce nu pot merge la biserică din motive întemeiate.