Până în prezent, însă, nu există o desfăşurare majoră la sol a „bocancilor occidentali” în Ucrainna, dar acest lucru ar putea fi pe cale să se schimbe.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a reaprins interesul pentru această idee, lansată pentru prima dată în urmă cu un an de Emmanuel Macron din Franţa. La momentul respectiv, aceasta a fost exclusă ca fiind nepracticabilă şi prea riscantă. Dar, de atunci, armata ucraineană a avut dificultăţi. Perspectiva de aderare la
s-a diminuat. Trump, încercând să dezangajeze SUA de securitatea europeană, a declarat că doreşte o încetare a focului „cât mai curând posibil”. Kievul a dat de înţeles că este dispus să încheie un acord, atât timp cât aliaţii săi oferă garanţii de securitate solide.
În consecinţă, au fost reluate discuţiile despre modul în care trupele occidentale, în special cele europene, ar putea contribui la menţinerea încetării focului pe care Trump speră să o negocieze cu Moscova.
a declarat că, dacă Europa este serioasă în ceea ce priveşte asigurarea unei descurajări eficiente, ar fi nevoie de 200 000 de soldaţi, „cel puţin”.
Cifra este totuşi văzută ca fiind una deloc realistă. Aceasta este mult mai mare decât numărul trupelor care au luat parte la debarcarea din Ziua Z din cel de-al Doilea Război Mondial.
relatează că potrivit unor persoane implicate în discuţiile dintre Kiev şi partenerii săi occidentali, oficialii ucraineni cred că ar fi fezabil ca între 40 000 şi 50 000 de soldaţi străini să opereze ca o forţă de securitate de-a lungul liniei de front de 1 000 km.
Între timp, sunt în curs discuţii între aliaţii europeni, premierul britanic Sir Keir Starmer şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, fiind aşteptaţi să discute această chestiune în cadrul unei „reuniuni informale” găzduite de UE la 3 februarie.
Până în prezent, doar statele baltice şi-au manifestat sprijinul pentru idee, cu condiţia ca aceasta să fie o misiune mai amplă, cu participarea altor aliaţi. Polonia a exclus trimiterea de trupe şi insistă că nu ar trebui să fie statele NATO de la graniţa cu Rusia implicate cu trupe pe teren în Ucraina.
Care ar fi scopul trimiterii de trupe pe teren?
Când Macron a evocat această posibilitate în februarie anul trecut, ideea era că trupele europene ar putea îndeplini roluri-cheie de sprijin – cum ar fi apărarea infrastructurii critice, instruirea forţelor ucrainene, repararea armamentului sau patrularea frontierei cu Belarus. Acest lucru ar permite unui număr mai mare de 800 000 de membri ai armatei Kievului să se concentreze asupra operaţiunilor din prima linie, unde mai puţin de jumătate sunt desfăşuraţi în prezent.
Totuşi, realegerea lui Trump a schimbat discuţia. Acum, accentul se pune pe modul în care trupele europene ar putea fi utilizate ca forţă de menţinere a păcii, contribuind în acelaşi timp la susţinerea armatei ucrainene.
Misiunea ar avea trei obiective: să asigure Ucraina că are sprijinul Occidentului; să descurajeze Rusia să atace din nou; şi să arate SUA că Europa se angajează să garanteze securitatea Ucrainei. După cum a declarat Zelenski la Forumul Economic Mondial de la Davos, dacă Europa nu acţionează decisiv, continentul ar putea aluneca în irelevanţă. Zelenski a spus că „nici măcar nu este clar” că europenii ar avea un rol în orice negocieri de pace.
Pentru statele europene fără resurse financiare, desfăşurarea de trupe ar putea fi, de asemenea, o alternativă mai fezabilă decât furnizarea pe termen nelimitat de miliarde de euro Ucrainei în ajutor militar.
Cum ar putea arăta desfăşurarea?
Forţa ar trebui să fie „suficient de robustă pentru a nu fi o ţintă uşoară pe care Rusia ar putea să o testeze imediat şi suficient de mare pentru a nu necesita o consolidare imediată şi pentru a nu fi văzută ca un angajament pe ascuns din partea NATO”, a declarat Camille Grand, un fost oficial de rang înalt al NATO, care lucrează în prezent la Consiliul European pentru Relaţii Externe.
Potrivit estimărilor lui Grand, o astfel de forţă ar putea număra 40 000 de soldaţi şi ar fi probabil formată în cadrul unei coaliţii ad hoc conduse de Regatul Unit, Franţa şi Ţările de Jos, la care s-ar adăuga contribuţii din partea ţărilor baltice şi nordice.
Rolul NATO ar fi menţinut în mod deliberat la un nivel minim pentru a limita riscul de escaladare cu Rusia. Chiar şi aşa, Grand a sugerat că, în cadrul aşa-numitului „format Berlin-plus”, UE poate utiliza capacităţile de planificare strategică ale NATO pentru operaţiuni de menţinere a păcii, ca în Bosnia şi Herţegovina. Acesta permite, de asemenea, participarea Regatului Unit.
Există un precedent pentru o astfel de forţă de menţinere a păcii?
Da – deşi aceasta nu ar fi o operaţiune tradiţională de menţinere a păcii precum Căştile Albastre ale ONU, care monitorizează încetările focului, numără obuzele trase şi alte infracţiuni, dar nu sunt autorizate să folosească forţa letală şi trebuie să rămână neutre.
Evident, trupele europene ar fi de partea Ucrainei. Cu toate acestea, ele nu ar lupta pe linia frontului. Ca atare, ele ar forma o „forţă de stabilizare” sau o „forţă de descurajare” mai degrabă decât o forţă de „menţinere a păcii” complet neutră.
Un model este Coreea de Sud, care are o prezenţă militară americană considerabilă. Un alt model este KFOR, „operaţiunea de sprijinire a păcii” condusă de NATO în Kosovo.
KFOR a suferit numeroase pierderi din partea sârbă de când a fost desfăşurată în 1999. Dar acest lucru nu a însemnat că NATO a fost „în război” cu Serbia. O logică similară s-ar putea aplica forţei de stabilizare din Ucraina în cazul în care aceasta s-ar confrunta cu un atac rusesc.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE
ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media – ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.
astăzi, 12:25
astăzi, 12:24
astăzi, 12:14
astăzi, 07:58
astăzi, 07:36
astăzi, 12:09
astăzi, 11:55
astăzi, 11:53