2 milioane de români suferă de migrenă
Peste trei miliarde de oameni din întreaga lume trăiesc cu o boală neurologică, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar numărul acestora este tot mai mare de la an la an. Afecțiunea neurologică cu cea mai mare creștere este boala Parkinson, estimându-se o dublare a cazurilor până în 2050, avertizează asociațiile de pacienți, care transmit și câteva dintre recomandările Academiei Europene de Neurologie pentru a ne păstra
ul sănătos pentru cât mai mult timp.
Cu ocazia Brain Awareness Week (Săptămâna de Conștientizare a Creierului) 2025, o campanie globală organizată de Dana Foundation, în colaborare cu instituții academice, organizații non-profit și centre de cercetare din întreaga lume, Asociația pentru Sănătatea Creierului (ASC) atrage atenția asupra importanței sănătății creierului și a prevenției bolilor neurologice.
1 din 3 persoane va avea cel puțin o tulburare neurologică
Un studiu major lansat de The Lancet Neurology, anul trecut, a arătat că, în 2021, peste 3 miliarde de oameni din întreaga lume trăiau cu o afecțiune neurologică, iar numărul va continua să crească în anii următori.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, una din trei persoane va avea cel puțin o tulburare neurologică de-a lungul vieții, aceste boli reprezentând deja a doua cauză de deces la nivel global. În ultimii 30 de ani, numărul deceselor din cauza tulburărilor neurologice a crescut cu aproape 40%.
„Afecțiunile neurologice au cea mai ridicată prevalență, sunt însoțite de cea mai mare dizabilitate și au cel mai mare cost dintre bolile netransmisibile din întreaga lume”, subliniază Asociația pentru Sănătatea Creierului (ASC).
Cazurile de Parkinson se vor înmulți vertiginos
Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă care afectează mișcarea și este cauzată de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamină. Se manifestă prin tremor, rigiditate musculară, încetinirea mișcărilor și dificultăți de echilibru, prezentând și numeroase afectări non-motorii.
În cazul bolii Parkinson, numărul pacienților nou diagnosticați a fost de 10.032 de persoane în 2023, reprezentând o creștere cu 42% față de 2020, media ultimilor 5 ani fiind de 8.484 persoane/an. Numărul cazurilor este ușor mai mare la femei (55%), față de cel al bărbaților, în mediu urban înregistrându-se 56% dintre bolnavi.
„La nivel internațional se estimează o dublare a cazurilor de Parkinson până în 2050, fiind afecțiunea neurologică cu cea mai mare creștere! În România nu se cunoaște numărul total al persoanelor afectate de Parkinson, estimarea fiind de aproximativ 80.000 persoane”, precizează reprezentanții asociației.
Scleroza Multiplă și Alzheimer, creșteri cu peste 40%
Scleroza multiplă (SM), numită și scleroza în plăci, este o boală mediată autoimun în care sistemul imunitar atacă mielina (învelișul protector al fibrelor nervoase), ducând la deteriorarea comunicării între creier și restul corpului. Simptomele includ oboseală, probleme de echilibru, slăbiciune musculară și dificultăți cognitive.
„Conform datelor INSP, în 2023 au fost diagnosticate în România 1.047 persoane (în creștere cu 46% față de 2020). Din totalul de 7.961 persoane cu scleroză multiplă aproximativ 70% au primit tratament, procentul înregistrând o scădere în 2024. În momentul de față, numărul de centre acreditate pentru tratamentul SM este de 25, dintre care două pentru copii”, spun reprezentanții ASC, precizând că ultimele acreditări au fost realizate la Bistrița, Moinești, Satu Mare, Rădăuți și Alba Iulia.
Și numărul celor cu boala Alzheimer – o formă de demență cauzată de acumularea de plăci amiloide și proteine tau în creier și caracterizată prin deteriorarea progresivă a memoriei și a funcțiilor cognitive – este în creștere. În România, în ultimii 5 ani, media persoanelor nou diagnosticate a fost de 8.027 persoane/an, înregistrându-se o creștere cu 48% în ultimii ani. Șase din zece (61%) pacienți cu Alzheimer sunt femei, mediul urban înregistrând 57% din totalul bolnavilor.
„La nivel internațional au fost dezvoltate tratamente care ajută în stadiile incipiente ale bolii, în țara noastră estimându-se ca un astfel de tratament să fie disponibil începând cu 2025-2026”, subliniază reprezentanții asociației.
Peste 2 milioane de români suferă de migrenă
O altă afecțiune neurologică în creștere este epilepsia, care se caracterizată prin crize recurente cauzate de activitate electrică anormală în creier, crize ce pot varia de la pierderea conștienței și convulsii la episoade scurte de absență sau mișcări involuntare: „În cazul epilepsiei, media ultimilor 5 ani este de 13.860 cazuri nou diagnosticate/an, cu o creștere față de 2020 de 15%. La finalul anului 2023 numărul bolnavilor era de 129.810 persoane”.
De asemenea, migrena este o tulburare neurologică. Aceasta provoacă dureri de cap severe, pulsatile, adesea însoțite de greață, sensibilitate la lumină și sunet și poate fi declanșată de stres, alimentație, schimbări hormonale sau factori de mediu. „Se întâlnește la 1 din 7 persoane, estimarea pentru România fiind de 2,3 milioane. Din păcate, dată fiind lipsa unui diagnostic la medicii de familie, nu se înregistrează date oficiale despre numărul celor care suferă de această afecțiune neurologică. În ultimii ani s-au descoperit însă noi linii de tratamente, ceea ce face ca povara celor care se confruntă cu migrena cronică să cunoască îmbunătățiri substanțiale”, potrivit ASC.
Neurologii recomandă trei tipuri de acțiuni
Conform European Academy of Neurology, care a creat un infografic cu cele trei straturi ale sănătății creierului, există trei tipuri de acțiuni pe care le putem face pentru a ține la distanță bolile neurologice:
Conservare. Măsurile pe care le putem lua singuri și pe care le putem influența singuri sunt: socializarea, activitate fizică, alimentație sănătoasă, somn de calitate, antrenarea creierului și, mai nouă pe listă, folosirea responsabilă a media (incluzând aici rețelele sociale).
Protecție. Putem avea grijă de sănătatea creierului doar într-un mediu în care suntem sprijiniți, iar un astfel de sprijin poate fi oferit de neurologi, psihiatri, terapeuți, medici generaliști, guverne și profesori, dar și de familii. Dintre acțiunile utile, amintim: protejarea capului și coloanei, evitarea alcoolului și fumatului, prevenirea afecțiunilor psihiatrice și a bolilor infecțioase, tratarea hipertensiunii, controlul colesterolului și glicemiei, urmărirea greutății corporale, protejarea auzului și vederii.
Planificare. Neurologii europeni spun că sănătatea creierului trebuie abordată în mod holistic: „Guvernul și politicieni trebuie să acționeze prin politici de sănătate: mediu, educație, economie, politică, cercetare biomedicală, calitate aer, politici sociale, servicii psihologice etc.”.
În fiecare lună martie, sunt organizate activități prin care sunt împărtășite informații despre creier și despre impactul pe care știința creierului îl are asupra vieții noastre de zi cu zi. În acest an, Brain Awareness Week se desfășoară în perioada 10 – 16 martie.
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/social/boli-neurologice-crestere-sanatate-creier-991875.html