Comisia Europeană a publicat o listă cu fondurile UE care pot fi alocate și pentru activități de apărare în următorii ani, într-un efort de a finanța reînarmarea continentului.
Cu această ocazie, Comisia a prezentat și sinteza unui nou regulament pentru stimularea investițiilor legate de apărare, în cadrul bugetului UE. Astfel, o parte a fondurilor europene din cadrul anumitor programe vor putea fi relocate pentru finanțarea producției de echipamente militare.
Comisia a prezentat o serie de modificări propuse la programele actuale de finanțare ale UE, oferind o primă variantă asupra modului în care ar putea arăta un pachet de reguli simplificate pentru sprijinirea investițiilor în industria de apărare a statelor membre, în încercarea de a de a extinde producția în acest sector, a scris publicația electronică euractiv.com. Luna trecută, Comisia a propus ca țările din UE să redirecționeze fondurile de coeziune din regiunile mai puțin dezvoltate ale blocului către producția de armament, o mișcare care însă a provocat critici dure.
Fonduri pentru muniție și rachete
Executivul UE a propus săptămâna aceasta introducerea unei „clauze de eliberare a fondurilor”, fiind vizate Fondul de apărare pentru cercetare și dezvoltare și Actul de sprijinire a producției de muniție (ASAP) – pentru a produce mai multe muniții și rachete, permițând statelor membre să transfere fonduri de coeziune către aceste obiective. Prin urmare, ASAP ar urma să fie prelungit până la sfârșitul anului 2026. Potrivit inițiativei depuse marți, tehnologiile cu dublă utilizare sunt vizate în special pentru o creștere a finanțării.
Concret, Consiliul European pentru Inovare din cadrul programului „Orizont Europa”, care are rolul de a sprijini finanțarea tehnologiilor de vârf, va sprijini și inovațiile cu dublă utilizare și activitățile legate de apărare în viitor. „Scopul este să încurajăm un ecosistem de inovație dinamic, care să accelereze dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de vârf cu dublă utilizare și pentru apărare, precum inteligența artificială și securitatea cibernetică”, se menționează într-un comunicatul de presă al Comisiei Europene.
Ideea este controversată
Mediul academic se teme însă că deschiderea programelor de finanțare civilă către așa-numita cercetare de „utilizare dublă” ar putea permite priorităților apărării să canibalizeze alte priorități, cum ar fi cercetarea de bază. Produsele și aplicațiile cu dublă utilizare ar primi, de asemenea, mai mult sprijin financiar din partea Programului Europa Digitală (DEP), care sprijină dezvoltarea și lansarea pe piață a tehnologiilor precum inteligența artificială și gigafabricile. În plus, Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP) ar putea investi în tehnologii și produse suplimentare legate de apărare, în încercarea de a transforma proiectele de apărare la scară largă prezentate în Cartea albă, luna trecută, în realitate.
Strategia Comisiei enumeră șapte domenii în care statele membre ar trebui să investească urgent pentru a proteja continentul, de la active spațiale extrem de sofisticate până la produse consumabile de apărare aeriană.
Nu există o evaluare a costurilor
Executivul UE nu a efectuat nicio evaluare de impact în această chestiune, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei pentru apărare, Thomas Reigner, mai notează euractiv.com. Niciuna dintre schemele de apărare ale UE propuse sub conducerea lui Ursula von der Leyen nu s-a bazat pe evaluări de impact. Aceste propuneri vor fi adoptate în iunie, a adăugat Reigner, pentru ca statele membre și Parlamentul European să aibă timpul necesar pentru analizarea lor.
Bugetul României pentru apărare: 2,23% din PIB
Prin bugetul pe 2025 se alocă Ministerului Apărării suma de 42,75 miliarde lei, ceea ce înseamnă 2,23% din PIB. De asemenea, se mai prevăd credite de angajament în sumă de 108,98 miliarde de lei, iar dacă și acești bani ar fi alocați, bugetul apărării ar ajunge la 5,6%. Vorbim despre o sumă consistentă, dar care va fi utilizată și pentru acoperirea
lor de personal și creșterea calității vieții
personalului militar și civil. În 2024, Ministerul Apărării Naționale a avut un buget de 2,28% din PIB şi a cheltuit 2,26%.
Avem o nouă strategie privind industria de apărare
România a adoptat la sfârșitul anului trecut Strategia națională privind industria de apărare, unde este prevăzut ca în următorii șase ani să fie stimulată cercetarea și inovarea din domeniu militar, iar pentru aceasta 2% din bugetul anual al apărării ar urma să meargă pentru cercetare. România are 22 de companii de stat în industria de apărare, ele realizând o cifră de afaceri cumulată în 2023 de 5,6 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro). Cele mai multe dintre aceste fabrici au nevoie rapidă de investiții, pentru că tehnologia lor este depășită și nu este aliniată standardelor NATO. Pentru a schimba situația, strategia propune investiții de 150 milioane de euro (750 milioane de lei) pe an în aceste companii până în 2030 și creșterea productivității cu 10%/per angajat în fiecare an. Recent, pentru a impulsiona reindustrializarea industriei autohtone de apărare s-a decis trecerea ei din subordinea Ministerului Economiei în cea a Ministerului Apărării.
4,7% din necesarul de echipamente militare pentru dotarea Armatei Române este astăzi asigurat de industria de apărare autohtonă, potrivit lui Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria Apărare şi Aeronautică (ASIAA)
Planuri avem, forța de muncă pregătită începe să lipsească
Planul de dotare al Armatei Române pentru perioada 2025-2034 arată că avem nevoie de dotări proprii și de companii locale care să întrețină echipamentele care există deja în dotarea structurilor militare. Programele cele mai importante includ modernizarea capacităților forțelor aeriene cu avioane de luptă din a 5-a generație, îmbunătățiri navale și modernizarea forțelor terestre. Potrivit raportului „Piața de apărare din România – oportunități și provocări”, publicat la sfârșitul lunii ianuarie de către compania de consultanță KPMG, dezvoltarea industriei românești de apărare se va baza în mare măsură pe programe mari de achiziții publice, care pot crea contracte offset în cadrul cooperării tehnologice și industriale. Pentru aceasta însă este nevoie și de o forță de muncă bine calificată. „Al doilea domeniu este dezvoltarea forței de muncă. O forță de muncă calificată este esențială pentru succesul industriei de apărare. Deși strategia abordează pe scurt educația și formarea, poate fi necesar un plan mai detaliat pentru a aborda pe deplin lipsurile de competențe și pentru a se asigura că industria are expertiza necesară pentru a satisface cerințele viitoare”, arată raportul citat.
Afacerile cresc în industria de apărare
Cele mai mari cinci companii europene din sectorul apărării au încheiat anul 2024 cu un profit global de 6,313 miliarde de euro, cu 10,55% mai mult decât în 2023. Astfel, compania britanică BAE Systems, cea italiană Leonardo, cea franceză Thales, cea germană Rheinmetall, precum și Airbus, toate companii-lider în Europa, și-au majorat anul trecut cifra de afaceri cu 13,6%, ajungând la încasări totale de 94,12 miliarde de euro, și au perspective îmbunătățite pentru anii următori, când vor avea de onorat numeroase noi comenzi primite. De pildă, Thales are deja comenzi care depășesc deja încasările de anul trecut, în timp ce Leonardo a trebuit să-și revizuiască planul industrial pentru a putea onora cererea, pe care o estimează la circa 106 miliarde de euro pentru perioada 2025-2029.
Statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit anul trecut 326 miliarde de euro pentru apărare, ceea ce a însemnat, în medie, 1,9% din PIB, conform datelor Agenției Europene de Apărare, bugetul pentru apărare al UE înregistrând astfel o creștere cu 30% comparativ cu 2021.
UE a lansat programul „ReArm Europe”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat pe 4 martie un plan numit „ReArm Europe”, care urmărește mobilizarea în următorii patru ani a circa 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea blocului comunitar și oferirea de ajutor militar Ucrainei.
Comisia Europeană a stabilit în cadrul acestui plan să nu mai ia în calcul în procedurile sale de deficit excesiv împotriva statele membre ale UE un procent de 1,5% din PIB, dacă fonduri echivalente acestui procent sunt alocate suplimentării bugetelor Apărării.
Va fi astfel creat un „spațiu fiscal” prin care statele UE vor putea mobiliza circa 650 de miliarde de euro fonduri suplimentare pentru înarmare în următorii patru ani. Totuși, aceste fonduri se vor reflecta în creșterea datoriilor publice și în deficitele bugetare ale statelor UE, singura facilitate fiind că ele vor fi excluse de Comisia Europeană din calculele sale privind deficitul. Diferența de 150 de miliarde de euro din acest plan va consta în împrumuturi atrase de pe piețele de capital și acordate statelor membre pentru investiții în sectorul apărării.
Cheltuielile pentru apărare în statele membre ale UE în perioada 2014-2024 (mld. euro):
2014: 147
2015: 151
2016: 155
2017: 164
2018: 174
2019: 186
2020: 198
2021: 214
2022: 240
2023: 279
2024: 326