O mare parte din ceea ce publicul știe despre guvernarea haotică a președintelui Trump provine dintr-un jurnalism riguros, inclusiv din scurgeri de informații furnizate de surse anonime din cadrul administrației de la Washington.
În aceste condiții, Trump și consilierii săi încearcă din răsputeri să bage bețe în roate jurnaliștilor și să intimideze instituțiile media.
Deși efectele atacurilor administrației sunt, deocamdată, greu de cuantificat, acestea au devenit evidente după primele 100 de zile ale mandatului lui Trump, susțin organizațiile care apără libertatea presei, precum „Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor” și „Reporteri fără Frontiere”.
„Cel de-al doilea mandat al președintelui Trump a adus o deteriorare alarmantă a libertății presei”, a transmis „Reporteri fără Frontiere”, într-un raport publicat săptămâna trecută.
Reflex al regimurilor autoritare
Dacă primul mandat al lui Trump a fost marcat de un discurs ostil la adresa presei, această retorică s-a transformat acum într-o campanie fără precedent de atacuri, unele inspirate direct din manualele regimurilor autoritare.
În acest an, administrația Trump a deschis anchete împotriva mai multor rețele de televiziune, a contestat finanțarea federală a NPR – rețeaua națională publică de radio – și PBS – serviciul public de televiziune -, a blocat accesul agenției Associated Press la conferințele de presă și a preluat controlul asupra grupului de jurnaliști acreditați la Casa Albă.
Toate acestea s-au întâmplat în timp ce Trump dădea în judecată instituții media, amenințând că va proceda similar și în cazul altora.
„Aceste atacuri asupra presei nu sunt acțiuni întâmplătoare. De fapt, ele fac parte din arsenalul unui regim autocratic!”, susține Joel Simon, directorul „Inițiativei pentru Protecția Jurnaliștilor”, organizație pentru apărarea libertății de exprimare.
Tactici represive
Un demers extrem de îngrijorător, adoptat săptămâna trecută, este reintroducerea, de către Departamentul de Justiție, a unei reguli care permite anchetatorilor federali să obțină în secret datele aflate în posesia jurnaliștilor, în cadrul investigațiilor privind scurgerile de informații.
Departamentul a invocat „îngrijorări tot mai mari cu privire la angajații guvernului federal, care transmit către presă, în mod intenționat, informații confidențiale, privilegiate sau protejate în alt fel”.
Protecțiile pentru jurnaliști au fost introduse de procurorul general Merrick Garland, în timpul administrației Biden, ca răspuns la acțiunile procurorilor din era Trump, care au urmărit în secret comunicările interne ale unor mari instituții media.
Anchetele privind scurgerile de informații clasificate sunt de multă vreme considerate una dintre cele mai grave amenințări la adresa jurnalismului de investigație și a libertății presei în Statele Unite.
Procurorul general Pam Bondi a declarat că a anulat interdicția privind vizarea jurnaliștilor, susținând că măsurile de protecție anterioare „nu au atins echilibrul corect”.
Potrivit noii reglementări, procurorii trebuie în continuare să obțină aprobarea lui Bondi pentru a cita un jurnalist în legătură cu comunicările sale – inclusiv registre de apeluri telefonice sau notițe scrise de mână. De asemenea, ei trebuie să încerce o negociere directă cu jurnalistul, înainte de a cere autorizarea unei citații secrete.
Cu toate acestea, „Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor” (CPJ) avertizează că decizia lui Bondi va avea „efecte intimidante asupra reportajelor care vizează activitatea guvernului și, în cele din urmă, asupra dreptului publicului de a fi informat”.
Grupuri precum CPJ s-au concentrat istoric asupra climatului periculos pentru jurnaliști, în dictaturi și regimuri represive din străinătate. Ascensiunea politică a lui Trump a importat însă aceste amenințări chiar în Statele Unite.
Atmosferă de teamă
În general, jurnaliștii americani beneficiază de drepturi și libertăți extinse. Cu toate acestea, o atmosferă de teamă pare tot mai prezentă.
Într-un nou raport despre primele 100 de zile ale lui Trump, CPJ observă „o creștere semnificativă a numărului de redacții care solicită consiliere privind siguranța, îngrijorate că mediul politic național în schimbare le-ar putea amenința capacitatea de a relata fără teama unor re
lii din partea autorităților”.
Percepția generală este că acțiunile lui Trump împotriva emisiunii „60 Minutes” de la CBS, a sociologului J. Ann Selzer, și a unor posturi internaționale precum „Voice of America” au avut ca motivație represaliile.
Săptămâna trecută, Trump și-a justificat procesul intentat postului CBS și, în același context, a amenințat cu acțiuni legale împotriva publicației „The New York Times”. Tot el a afirmat că instituțiile media care publică sondaje în care cota sa de popularitate este în scădere sunt „criminali negativi”, ce „ar trebui anchetați pentru fraudă electorală”.
Sub Trump, presiunile asupra presei vin și de la vârful agențiilor federale
Alesul lui Trump pentru conducerea FBI, Kash Patel, și-a exprimat anterior dorința de a pedepsi anumiți membri ai presei.
„Da, îi vom viza pe cei din media care au mințit despre cetățenii americani, care l-au ajutat pe Joe Biden să fraudeze alegerile prezidențiale – vom veni după voi!”, declara Patel, într-un interviu din 2023, acordat lui Steve Bannon, ideologul lui Trump.
Alți oficiali numiți de Trump nu fac niciun efort să-și ascundă partizanatul. Președintele FCC (Comisia Federală pentru Comunicații), Brendan Carr, a deschis anchete contra companiilor„Comcast”, „Disney” și altor ținte ale Casei Albe. Recent, Carr a preluat o ilustrație din „Hollywood Reporter”, care îl înfățișa drept un „pitbull media” dezlănțuit, și a transformat-o în poza sa de profil pe X.
Între timp, Casa Albă a revendicat o autoritate extinsă asupra FCC și altor agenții federale, pe care Congresul le-a creat ca entități independente.
Comisara FCC Anna Gomez, una dintre vocile democratice din instituție, afirmă că administrația Trump derulează „o campanie de cenzură și control”.
„A ceda înseamnă doar a deschide calea pentru noi capitulări. Speranța mea sinceră este că vom avea curaj și că oamenii se vor ridica și vor spune «destul!»”, avertizează Gomez.
Pentru jurnaliștii care încearcă să trateze fiecare administrație cu imparțialitate, „a rezista” înseamnă pur și simplu a-și face meseria: să relateze faptele, fără teamă și fără părtinire, cu speranța că patronii trusturilor media le vor susține în continuare munca.
După cum scria luna trecută cunoscuta jurnalistă Tina Brown: „Jurnaliștii pot fi curajoși doar atât cât le permit șefii lor să fie”.
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/externe/trump-presa-guvernare-997025.html