17 martie 2025, 19:47
Fie invocând o lege de război pentru a expulza imigranţi, fie contestând graţierile acordate de predecesorul său, Donald Trump continuă să sfideze justiţia, relatează AFP.
Luni, la ora locală 17:00 (24.00, ora României), un judecător din Washington urmează să se pronunţe cu privire la legalitatea unei operaţiuni spectaculoase de deportare în El Salvador a peste 200 de presupuşi membri ai unei bande venezuelene. Operaţiunea a fost efectuată pe baza unei legi care datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care permite arestarea şi deportarea „străinilor inamici” în timp de război şi pe care preşedintele republican intenţionează să o aplice pentru prima dată pe timp de pace.
Sâmbătă, justiţia a dispus suspendarea pentru 14 zile a tuturor expulzărilor, însă Casa Albă susţine că avioanele care îi transportau pe imigranţi spre El Salvador decolaseră deja când a fost pronunţată această decizie şi că era imposibil să se revină asupra deciziei.
Într-un alt gest de sfidare, Donald Trump a promis luni să îşi urmărească în justiţie adversarii politici, nerecunoscând graţierile acordate de Joe Biden.
TRUMP VREA SĂ GUVERNEZE FĂRĂ CONSTRÂNGERI
Preşedintele republican a susţinut într-un mesaj pe reţeaua sa Social Truth că graţierile preventive acordate de fostul preşedinte democrat mai multor persoane avute în vizor de republicani sunt „nule şi neavenite”, argumentând că acestea nu au fost semnate de mână, ci cu un „stilou automat”, o maşină automată care poate reproduce semnătura înregistrată anterior a unei persoane.
„El nu ştia despre asta”, a scris miliardarul în vârstă de 78 de ani, care a afirmat în repetate rânduri că predecesorul său octogenar nu mai era cu adevărat la conducere la sfârşitul mandatului său.
În special, democratul i-a acordat protecţie fostului şef de Stat Major, generalul Mark Milley, fostului arhitect al strategiei Casei Albe împotriva Covid-19, doctorul Anthony Fauci, precum şi aleşilor şi funcţionarilor care au făcut parte din comisia care a anchetat asaltul asupra Capitoliului de la 6 ianuarie 2021. Membrii acestei comisii de anchetă „trebuie să înţeleagă că sunt supuşi unei anchete la cel mai înalt nivel”, a avertizat Donald Trump.
În timpul campaniei sale, el a promis că îşi va urmări în justiţie adversarii politici, rezervându-şi cele mai feroce atacuri pentru membrii acestei comisii şi pentru magistraţii care l-au urmărit pe el în cauze penale.
UN PRECEDENT EXTREM DE PERICULOS
Deşi consecinţele juridice ale acestor declaraţii de răzbunare rămân incerte, ele ilustrează dorinţa republicanului de a guverna fără constrângeri sau, în orice caz, respingând cât mai mult posibil limitele constituţionale ale puterii prezidenţiale.
De exemplu, legea de urgenţă din 1798 invocată sâmbătă de administraţia Trump pentru a justifica deportarea unor presupuşi membri ai bandei venezuelene de traficanţi de droguri Tren de Araguan a fost utilizată doar de trei ori şi niciodată pe timp de pace: în timpul războiului anglo-american din 1812; apoi în timpul Primului Război Mondial împotriva cetăţenilor ţărilor inamice şi în al Doilea Război Mondial pentru a interna peste 100.000 de cetăţeni japonezi şi americani de origine japoneză.
„Suntem în război”, a justificat duminică Donald Trump, referindu-se la o „invazie” a Statelor Unite de către infractori din străinătate.
Într-o analiză publicată online, Steve Vladeck, profesor de drept la Universitatea Georgetown, consideră că acesta este un potenţial „precedent extraordinar de periculos” care îi permite preşedintelui să „scurtcircuiteze” protecţia juridică de care beneficiază străinii în Statele Unite. Expertul subliniază însă că legea în cauză prevede garanţii pe care instanţele ar trebui să le aplice. În timp, „ar trebui să ne amintim de acest caz pentru rezonanţa sa mai mult decât pentru substanţa sa”, consideră el.
Multe dintre deciziile luate de miliardar de la revenirea sa la putere, la 20 ianuarie, au fost atacate şi, în unele cazuri, blocate în justiţie, pe motiv că încalcă prerogativele Congresului sau că încalcă Constituţia. Casa Albă, la rândul său, consideră că judecătorii sunt cei care îşi depăşesc atribuţiile atunci când se opun deciziilor preşedintelui.