Sursa foto: Hepta
După invazia Rusiei din 2022, viața politică ucraineană, în mod normal extrem de febrilă, a fost înghețată sub Legea marțială. Cu toate acestea, la presiunile noii administrații de la Casa Albă, care a transmis că ar dori ca Volodimir Zelenski să organizeze alegeri prezidențiale și parlamentare, au apărut tot mai multe semne ale reluării activității politice la Kiev.
În ultimele zile, o tabără politică ucraineană a acuzat echipa președintelui
că se preocupă mai mult de alegeri decât de război, primarul Kievului a învinovățit o persoană desemnată de către liderul de la Kiev că îi sabotează activitatea, iar reprezentanții opoziției au călătorit în străinătate, probabil pentru a-și susține cauza, în încercarea de a obține un eventual sprijin extern.
Nervozitatea politică internă a crescut brusc, după ce Keith Kellogg, trimisul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a anunțat că SUA vor ca administrația de la Kiev să organizeze alegeri, poate chiar până la sfârşitul anului, în special dacă Zelenski va ajunge la un acord de armistiţiu cu Moscova în următoarele luni.
Opoziția turează motoarele
Petro Poroșenko, fost președinte al țării și figură marcantă a opoziției, a fost fotografiat dând mâna cu numeroși oficiali străini în ultimele săptămâni.
El neagă însă că acțiunile sale ar avea vreo legătură cu alegerile, despre a căror organizare susține că ar fi în favoarea președintelui Vladimir Putin și ar destabiliza Ucraina, într-un moment periculos.
„Sarcina noastră este să câștigăm războiul!”, a afirmat Poroșenko, pe un ton categoric.
Cu toate acestea, Partidul Solidarității Europene, condus de Igor Zhdanov, care promovează integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, l-a acuzat pe Zelenski că încearcă să îi interzică accesul în parlament și că se concentrează pe „alegerile viitoare, în loc să se ocupe de război”.
La rândul ei, Iulia Timoșenko, fost prim-ministru și unul dintre liderii „Revoluției Portocalii” din 2004, a devenit mai vizibilă în ultima vreme, întâlnindu-se cu oficiali ai Uniunii Europene în străinătate și protestând față de reținerea, de către Ucraina, a unui general acuzat în legătură cu o operațiune defensivă eșuată în luna mai a anului trecut.
Între timp, săptămâna trecută, primarul Kievului, Vitali Klitschko, un potențial contracandidat la președinție, a acuzat anturajul lui Zelenski de intrigă politică. El a afirmat că administratorul militar al orașului, numit de către președintele țării, a împiedicat în mod deliberat activitatea administrației sale civile.
Solicitată să comenteze această acuzație, echipa lui Zelenski a sesizat administratorul orașului, care a respins acuzațiile lui Klitschko ca fiind „nefondate”.
Concomitent, observatori politici de la Kiev au remarcat că, în ultima perioadă, o serie de grupări politice au adunat activiști și au lucrat în echipe de campanie electorală.
Ei au mai remarcat însă că nu au văzut o astfel de activitate în tabăra lui Zelenski și astfel au ajuns la o concluzie: foarte probabil, politicienii ucraineni se pripesc, în cazul în care își imaginează că se apropie alegerile. În opinia acelorași observatori, este vorba despre un start fals.
Calibrarea momentului
Deocamdată, la Washington, oficialii americani susțin că nu au fost luate decizii politice, iar strategia lor privind Ucraina este încă în curs de evaluare. De la Kiev, politicienii ucraineni, atât din blocul de guvernământ, cât și din opoziție, transmit că alegerile înainte de încheierea războiului ar putea submina unitatea națională.
Scenariul organizării de alegeri vine, de asemenea, cu o serie de provocări logistice.
Serhi Dubovik, șeful adjunct al Comisiei Electorale Centrale din Ucraina, susține că ar fi nevoie de cel puțin patru până la șase luni de pregătiri, astfel încât campania să poată începe înainte de alegeri, având în vedere deplasarea electoratului și distrugerile pe scară largă provocate de invazia rusească.
Milioane de ucraineni trăiesc încă în străinătate, alte milioane sunt strămutate în interiorul țării din cauza războiului, o cincime din Ucraina este ocupată, iar zonele de pe linia frontului au fost devastate.
Zelenski susține că alegerile vor avea loc imediat după încheierea Legii marțiale, instaurată pentru a oferi statului puteri speciale în războiul contra Rusiei. Legislația actuală interzice în mod explicit organizarea de alegeri în această perioadă.
Zelenski, al cărui mandat de cinci ani s-ar fi încheiat în mai, anul trecut, nu a precizat dacă va candida din nou. Acesta nu este o problemă care să-l preocupe în acest moment, susține el.
Pretext fals
De cealaltă parte, președintele Vladimir Putin, aflat la putere de 25 de ani, afirmă că Zelenski nu este un lider legitim, în măsură să negocieze, deoarece nu au fost organizate alegeri.
Raționamentul șefului de la Kremlin are însă o hibă. În Ucraina, chiar și cei care spun că dezaprobă activitatea lui Zelenski îl consideră pe acesta, în mare parte, un lider legitim, susține Anton Hrushetski, directorul centrului de sondaje KIIS din Kiev.
De altfel, o serie de oficialități guvernamentale ucrainene sunt de părere că Putin încearcă să creeze un pretext fals pentru a evita negocierile de pace. Ucraina dorește să organizeze alegeri, dar acest lucru este imposibil în timpul unui război de o asemenea amploare, susțin aceleași oficialități.
Potrivit sondajelor de opinie, cota de încredere publică a lui Zelenski este de peste 50 %, chiar dacă aceasta a scăzut de la invazia Rusiei, din 24 februarie 2022, atunci când crescuse la peste 90 %.
Pentru mulți observatori ai scenei politice de la Kiev, „elefantul din cameră” este Valeri Zaluzhni, cel care a condus forțele armate ale țării timp de doi ani după începerea invaziei, înainte de a fi înlocuit și numit ambasador la Londra.
Numeroși parlamentari ucraineni s-au întrebat dacă nu cumva Zaluzhni ar putea fi cooptat de o forță politică pentru a candida la președinție.
Deocamdată, deși Zaluzhni nu și-a exprimat public nicio ambiție politică, sondajele sugerează că este extrem de popular în rândul ucrainenilor. Imaginea sa este prezentă peste tot în librăriile din Kiev, unde s-au vândut mii de exemplare din noua sa carte, „Războiul meu”.
Anton Hrushetski susține că evaluarea preferințelor politice ale publicului în timpul războiului a fost dificilă, în special atunci când nu se știa cine va candida la alegeri.
Sondajele arată că publicul se pronunță în general împotriva organizării de alegeri până la încheierea războiului, afirmă directorul centrului de sondaje KIIS din Kiev.
„Pentru majoritate, prioritatea este obținerea succesului în război, iar apoi organizarea de alegeri.”, mai spune el.
Un cerc vicios
Cum Legea marțială interzice în mod explicit organizarea de alegeri și, în consecință, derularea lor depinde de ridicarea acestei interdicții, situația se învârte la ora actuală într-un cerc vicios.
Lege marțială nu se va ridica fără o încetare a focului, iar o înțelegere în această privință nu este deocamdată realizabilă, în contextul în care condițiile impuse de către Rusia pentru un armistițiu sunt inacceptabile pentru ucraineni.
Putin a precizat ferm, în iunie anul trecut, că Rusia va îngheța ostilitățile, numai după ce Ucraina se va retrage din toate teritoriile pe care țara lui le revendică ca fiind ale sale și doar dacă Kievul va declara că nu mai dorește să adere la NATO.
În viziunea liderului de la Kremlin, negocierile pot fi reluate imediat după îndeplinirea acestor condiții, dar, susține el, acestea vor trebui să aibă loc cu președintele Parlamentului de la Kiev în locul lui Zelenski, al cărui mandat legal a expirat la sfârșitul lunii mai, anul trecut.
Putin a reafirmat această poziție săptămâna trecută, dar a adăugat o nuanță. Potrivit președintelui rus, Zelenski ar putea, ipotetic, să participe la negocieri, însă fără a avea puterea de a semna ceva. Această reacție vine după ce Zelenski a afirmat că interdicția din octombrie 2022 în privința demarării unor eventuale negocieri cu Rusia se aplică tuturor, cu excepția sa.
În weekend, Zelenski declarase că este interesat de reluarea discuțiilor cu Rusia, dar nu crede că Moscova dorește o încetare a focului.
Niciun progres
Concomitent, de cealaltă parte a oceanului, președintele Donald Trump susținea că „avem discuții foarte serioase cu Rusia despre acest război, încercând să punem capăt acestuia”.
Șeful Casei Albe recunoștea, însă, că nu a vorbit încă cu Putin despre acest lucru, dând astfel de înțeles că discuțiile au loc doar la nivel de ambasadă.
De altfel, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Ribakov, confirma în aceeași zi că „nu există niciun progres” în organizarea unei eventuale convorbiri între cei doi lideri.
Cu toate acestea, conversația lor inevitabilă se va referi, foarte probabil, la o încetare a focului pe frontul ucrainean și, în mod special, la termenii compromisului pe care Trump speră să îl negocieze cât mai repede.
Cu câteva zile mai devreme, mai exact pe 22 ianuarie, la numai două zile după revenirea sa la Casa Albă, Trump prezenta strategia pe care intenționează să o folosească pentru a aduce Rusia la masa tratativelor: aplicarea unor sancțiuni suplimentare, dacă Moscova refuză inițiativa americană.
„Dacă nu ajungem la o înțelegere în curând, nu am altă opțiune decât să impun un nivel ridicat de taxe, tarife și sancțiuni pentru orice produs vândut de Rusia în Statele Unite, precum și în alte țări.”, avertiza Trump, într-o postare apărută pe platforma lui de socializare „Truth Social”.
Moscova a ținut să transmită însă rapid că amenințarea cu noi sancțiuni nu va funcționa. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, afirma, pe 23 ianuarie, că Kremlinul nu vede în observațiile lui Trump „niciun element de noutate”.
La rândul lui, prezentatorul de televiziune Vladimir Soloviov, una dintre cele mai puternice portavoci ale lui Putin, a fost la fel de disprețuitor, dar a folosit o formulare mai tăioasă, într-un efort ostentativ de a le transmite rușilor că nu ar trebui să fie îngrijorați.
„Cum este posibil să vorbești cu Rusia în acest fel?”, a spus el, într-un comentariu video postat pe platforma „Telegram”. „Ce, pierdem războiul? Se află cumva inamicul la porțile noastre?”.
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/externe/alegerile-prezidentiale-ucraina-cerere-casa-alba-sua-988679.html