Suntem bombardați din toate direcțiile cu informații ce vizează importanța activităților fizice, dar câți dintre noi știu ce impact are cu adevărat sportul asupra creierului uman? Rândurile de mai jos dezvelesc miezul științific al chestiunii.
Facem loc datelor științifice pe care se bazează
le sportului din perspectivă neurofiziologică și substanțele care sunt asociate cu aceste beneficii. Îndrumătoare ne va fi neurocercetătoarea Nicole Vignola, autoarea studiului „Reprogramează-ți creierul” (Editura Lifestyle, 2025): „Materia cenușie este o parte a creierului alcătuită din corpuri celulare, dendrite și sinapse neuronale ce comunică cu alți neuroni din apropiere. Aspectul cenușiu este dat de lipsa mielinei. Mielina este o teacă de grăsime ce acoperă neuronii și joacă rolul unui strat izolator ce contribuie la transmiterea de informații către zonele mai îndepărtate ale creierului și măduvei spinării. Materia albă are acest aspect datorită tecilor de grăsime”.
Creșterea volumului de materie cenușie
Revenind: „Materia cenușie este responsabilă cu procesarea informațiilor, cogniția, percepția senzorială și controlul mușchilor. Bolile neurodegenerative implică adesea diminuarea materiei cenușii. Afecțiuni precum boala Alzheimer, boala Parkinson și boala Huntington se caracterizează prin degenerarea progresivă a neuronilor și reducerea țesuturilor cerebrale ca urmare a acestui fenomen, inclusiv a materiei cenușii. Acest lucru poate duce la declin cognitiv, slăbirea memoriei, probleme motorii și alte simptome asociate cu afecțiunile de mai sus”. Din aproape în aproape: „Activitatea fizică regulată este asociată cu o creștere semnificativă a volumului materiei cenușii, mai ales la nivelul hipocampului, zona din creier asociată cu memoria și învățarea, și a cortexului prefrontal, responsabil cu funcțiile executive, procesul decizional și controlul cognitiv”.
Triptofan – serotonină – melatonină
Care sunt „substanțele” ce facilitează toate aceste conexiuni? „Se știe că serotonina, unul dintre neurotransmițătorii implicați în starea de bine, influențează dispoziția și alte funcții cerebrale precum somnul și dorința sexuală, care pot avea efecte indirecte asupra dispoziției. Serotonina este alcătuită dintr-un aminoacid esențial numit triptofan, pe care-l obținem din alimente precum nuci și semințe, tofu, carne de pui și de curcan, brânzeturi și numeroase fructe; triptofanul este convertit în serotonină și apoi în melatonină. Acest proces se numește mecanismul neuronal al triptofanului și este asociat cu o substanță numită kinurenină, care joacă un rol important în ceea ce privește reacția la stres a organismului”. Ce vârtej de termeni științifici!
Linia fină a kinureninei
Întru o mai bună înțelegere: „Când ne confruntăm cu un nivel ridicat de stres, sub efectul inflamației, acest mecanism neuronal produce mai multă kinurenină în loc de serotonină. Un nivel echilibrat de kinurenină în creier are beneficii pentru organism, dar când apare un dezechilibru – în cazul de față, un exces – acesta are efecte dăunătoare asupra creierului și a corpului. Acest lucru duce la scăderea producției de serotonină, ceea ce poate contribui la simptome depresive și proastă dispoziție. În plus, kinurenina este convertită în acid chinolinic, cu efecte neurotoxice asupra creierului. De asemenea, acest mecanism inflamator poate exacerba sentimentele de anxietate și îngrijorare, care se suprapun cu stresul și depresia. Prin urmare, observăm că, în prezența stresului, un sistem care ar trebui să creeze serotonină și să acționeze în favoarea noastră se poate deregla în mod semnificativ, producând efecte negative asupra creierului, ceea ce contribuie la apariția depresiei prin intermediul mai multor mecanisme”.
Axa mușchi-creier
Activitățile fizice practicate regulat pot corecta aceste dereglări? „Când facem sport sau efectuăm orice formă de mișcare sau activitate fizică, creierul nostru le semnalează mușchilor să se contracte și să se relaxeze. Mișcarea mecanică de contractare și relaxare a mușchilor eliberează enzime care descompun kinurenina înainte ca aceasta să ajungă în creier, să străbată bariera hematoencefalică și să producă efecte negative. Această mișcare mecanică eliberează și miokine”.
Miokinele fac „lipeala”
Ce sunt acestea? „Miokinele sunt proteine musculare care îndeplinesc o gamă vastă de funcții. Miokinele comunică direct cu creierul prin așa-numita axă mușchi-creier. Această axă evidențiază legătura profundă dintre activitatea fizică și sănătatea mintală, întrucât mușchii au o linie de comunicație directă cu creierul; exercițiile fizice regulate joacă un rol crucial în menținerea sănătății și a rezilienței mentale. Miokinele contribuie la reducerea simptomelor depresive și ameliorarea anxietății, au proprietăți neuroprotectoare și ajută la menținerea integrității sinapselor, asigurându-se că neuronii se activează corect și informațiile sunt comunicate în mod eficient”.
„Activitatea fizică regulată este asociată cu o creștere semnificativă a volumului materiei cenușii, mai ales la nivelul hipocampului, zona din creier asociată cu memoria și învățarea” , Nicole Vignola, neurocercetătoare
„Mișcarea mecanică de contractare și relaxare a mușchilor eliberează enzime care descompun kinurenina înainte ca aceasta să ajungă în creier, să străbată bariera hematoencefalică și să producă efecte negative”, Nicole Vignola
Sursa: https://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/beneficiile-demonstrate-stiintific-practicare-sport-1006897.html