„Mi s-a spus că au făcut o greșeală!”. Acesta este modul în care președintele american, Donald Trump, a caracterizat masacrul comis de Rusia în Duminica Floriilor, în urma dublului atac cu rachete balistice asupra orașului Sumî, din centrul Ucrainei. Rușii au folosit muniție cu dispersie pentru a face cât mai multe victime, ucigând 35 de persoane și rănind alte 120.
Rachetele „Iskander”, care ar fi fost folosite în atac, sunt precise, iar utilizarea a două dintre acestea ar putea sugera atât intenția, cât și lipsa de scrupule, lovind și primele echipe de ajutor care s-au grăbit să intervină.
Este puțin probabil ca oficialitățile de la Kremlin să-și fi dat seama de greșeala lor sau să fi avut remușcări, din moment de această tactică a rușilor a devenit una frecventă. Pe 4 aprilie, rușii atacaseră oraşului Krivoi Rog, folosind o rachetă balistică încărcată cu muniţie cu dispersie, care a ucis 20 de persoane şi a rănit alte 80.
Pentru aliații Ucrainei, atacul de la sfârșitul săptămânii trecute a constituit o reamintire macabră a adevăratei intenții a rușilor: aceea de a teroriza populația civilă ucraineană, în încercarea de a o întoarce contra propriei armate, precum și împotriva guvernului de la Kiev.
Sumî se află, de asemenea, pe lista țintelor imediate ale Rusiei, deoarece președintele Vladimir Putin susține că dorește să creeze o zonă-tampon în interiorul Ucrainei, prin lovirea acestui oraș de frontieră, prosper până nu de mult.
De asemenea, atacul a scos în evidență, în mod nedorit, lipsa aproape totală de eficiență a strategiei diplomatice neîncetate a Casei Albe.
Trump menajează Kremlinul
Trump precizase vinerea trecută, pe rețelele de socializare, că
trebuie „să se miște”, dar nu a oferit termene-limită și nici consecințe explicite, în cazul în care Moscova nu face acest lucru, deși au fost propuse tarife secundare pentru cumpărătorii săi de petrol.
Trump mai făcuse și înainte comentarii similare – el admonestase Moscova pentru atacul său asupra civililor ucraineni, exprimând în același timp o durere mai mare față de tragedia războiului în general decât furie față de masacrele concrete ale armatei lui Putin, cum ar fi uciderea a nouă copii la un loc de joacă din Krivoi Rog, cu numai câteva zile înainte.
Citește pe Antena3.ro
În schimb, el a recurs ulterior la retorica la care ține cel mai mult și în care se descurcă cel mai bine. Când părea încolțit pe această temă, Trump a sugerat că, de fapt, Ucraina a început războiul.
„Ascultă, când începi un război, trebuie să știi că poți câștiga războiul, nu? Nu pornești un război cu cineva care este de 20 de ori mai mare decât tine și apoi speri ca oamenii să îți dea niște rachete!”, a declarat el, răspunzând la o întrebare despre cererile urgente ale Kievului pentru mai multe sisteme de apărare antirachetă „Patriot”.
Tactica negocierilor interminabile
Adevărul despre care Trump nu ar dori probabil să vorbească este acela că diplomația Rusiei s-a dizolvat, în mod previzibil, într-un spectacol de lumină și zgomot, cu consecințe inexistente pe câmpul de luptă, cu excepția faptului că Moscova continuă să câștige timp și să continue războiul în termenii ei.
Emisarii americani și ruși se află acum într-un carusel diplomatic, conceput probabil de către Moscova cu cât mai multe trasee, care lasă puține șanse pentru un progres real.
Steve Witkoff, trimisul lui Trump pentru Afaceri Externe, zboară sporadic în Rusia, probabil pentru a asculta cererile rușilor direct de la Kremlin, al cărui birou de presă a calificat de altfel vizita sa de vineri, la Sankt Petersburg, drept „productivă”.
Diplomați americani și ruși de rang înalt se întâlnesc în Arabia Saudită pentru a dezbate idei de încetare a focului și o detensionare mai amplă, în timp ce întrevederile diplomatice de nivel inferior au început, săptămâna trecută, în noul loc de desfășurare din Turcia, pentru a aborda detaliile tehnice ale redeschiderii ambasadelor.
La rândul lor, americanii și ucrainenii au încercat să găsească la Washington o cale viabilă de ieșire dintr-un contract dens și corporatist privind minereurile de pământuri rare, redactat de către avocați din Delaware, care pare să fie, conform ultimului proiect văzut de presa de peste Ocean, aproape în întregime în favoarea Casei Albe.
De asemenea, există discuții diplomatice separate SUA-Ucraina în privința păcii, tot în Arabia Saudită, unde s-a propus până acum o încetare de amploare a focului, cu care Rusia nu a fost deocamdată de acord.
În schimb, o încetare a focului limitată la 30 de zile pentru infrastructura energetică – născută haotic și abia respectată – se încheie vineri. Acest prim test al diplomației, ce a părut menit eșecului încă de la început, ar trebui probabil să pună serios pe gânduri administrația de la Washington.
În prezent, executivul lui Trump este astfel angrenat în cel puțin cinci dialoguri diferite, pe care speră să le închege, într-un final, într-o pace durabilă.
Această interfață disparată și confuză este, susțin criticii Moscovei, o tactică rusească standard pentru a câștiga timp și a da senzația, în același timp, că este angajată în negocierile dorite cu insistență de Trump.
Până nu de mult, administrația Trump oferea numeroase termene-limită pentru încheierea păcii – care variau de la 24 de ore până la 100 de zile -, înainte ca lucrurile să devină cu adevărat serioase și actuala conducere americană să realizeze crunta realitate.
În prezent, nu se întrevede niciun termen-limită sau niciun sfârșit al discuțiilor, prelungite la nesfârșit.
Raționamentul lui Putin
De ce trage Putin de timp? Foarte probabil, deoarece el pare să creadă că Trump s-a dovedit până acum ușor de jucat pe degete, fiind mult mai interesat de o victorie ușoară – mai ales în ochii electoratului american – decât de un compromis complex și durabil.
De asemenea, Putin crede în mod clar că, în această vară, poate obține o victorie tangibilă pe linia frontului, care va schimba dinamica discuțiilor de pace.
Atacul său asupra Sumî este menit să ofere Rusiei o zonă-tampon la frontieră, dar și să disloce forțele ucrainene pe linia frontului.
Rusia face progrese lente, dar înaintează, la sud de Zaporojie, o zonă în care, în urmă cu aproape doi ani, contraofensiva sa ar fi trebuit să străpungă apărarea ucraineană.
Un ofițer de informații ucrainean, mutat recent în apropiere de orașul Harkov, descria, cu câteva zile în urmă, o linie de front mai liniștită decât se aștepta. Cu toate acestea, el e sigur că este vorba despre liniștea dinaintea furtunii.
De altfel, în rândul armatei ucrainene crește îngrijorarea față de perspectiva ca Rusia să adune întăriri, așteptând ca pământul să se usuce, în luna mai, pentru a intensifica o ofensivă de primăvară, care, potrivit oficialilor de la Kiev, ar fi început deja parțial.
Ucraina a făcut aluzie la o lipsă de muniție de artilerie în următoarele săptămâni, iar angajamentele recente ale aliaților săi s-ar putea să nu fie capabile să prevină această amenințare iminentă. Din această perspectivă, va fi, probabil, o vară foarte dificilă pentru Ucraina.
Aceasta pare, de altfel, adevărata problemă. Moscova a investit totul într-un război în care nu își poate permite nimic altceva decât victoria. Altfel spus, rușii nu văd niciun câștig în încheierea unei înțelegeri peste liniile înghețate ale frontului, în acest moment.
Actuala situație – în care Casă Albă pare decisă să rupă cu orice preț normele economice și de securitate, iar Ucraina se chinuie să facă față necesităților de efective și de resurse militare – lucrează tot mai mult în favoarea Moscovei. Rușii trag de timp, deoarece sunt convinși că acesta este de partea lor.
Scenarii de lucru
Între timp, aliații europeni ai Kievului se pregătesc în mod neunitar pentru două scenarii neplăcute. Primul este posibilitatea unui colaps ucrainean și necesitatea ca membrii europeni ai NATO să îi țină pe ruși în frâu, fără ajutorul american. Aceasta este o probabilitate mai îndepărtată, dar este trădată de pregătirile intense care au demarat pe întregul continent european.
A doua posibilitate pare mult mai fezabilă și capătă contur în spațiul public: britanicii și francezii sunt vârful de lance al pregătirilor pentru o „forță de reasigurare”, care să protejeze un viitor acord de încetare a focului.
Pozițiile tot mai vocale ale europenilor și pregătirile lor par să aibă și alte scopuri. Pe de o parte, permit Kievului să accepte diplomația, știind că are în spate anumite garanții de securitate.
În plus, Moscova se simte parțial incomodată să blocheze un plan de pace, care capătă tot mai mult contur și în privința căruia se exercită presiuni internaționale din ce în ce mai mari pentru a fi pus în aplicare.
Cu toate acestea, cu fiecare tergiversare diplomatică, o pace reală devine tot mai îndepărtată. Putin pare mai puțin dispus să ofere chiar și o pauză parțială în derularea luptelor, deoarece crede că, în cele din urmă, Trump nu are capacitatea de a-i impune ceva și nu îl va pedepsi eficient pentru refuzul acestei relaxări pe linia frontului.
„Știți, există un moment în care trebuie fie să te oprești, fie să taci.”, spunea Trump despre discuțiile SUA cu Rusia și Ucraina, la sfârșitul săptămânii.
Problema lui este că atât el, cât și Kremlinul par fericiți să continue să vorbească. Și, nici unul nu vrea să se oprească: Trump nu dorește să impună sancțiuni dure și nici să întrerupă relația cu Moscova, iar Kremlinul nu pare să aibă nicio intenție de a opri războiul.
„Vom vedea ce se întâmplă, dar cred că merge bine.”, adăuga Trump în aceeași intervenție. După aceste cuvinte, ucrainenii nu pot decât să spere că soarta țării lor nu va fi eclipsată permanent de o altă criză planetară.
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/externe/casa-alba-joc-rusia-razboi-putin-995372.html