Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a obținut în Alaska cam tot ceea ce și-ar fi putut dori. De cealaltă parte, președintele american, Donald Trump, a plecat cu foarte puțin, chiar și după propriile criterii, anunțate tot de el înaintea summitului.
În eventualitatea unui acord de pace cu Rusia, întrebarea care se pune după întâlnirea din Alaska este dacă Trump a obținut măcar câștiguri moderate sau barem a reușit să strecoare propunerea unor viitoare garanții de securitate pentru Ucraina. Nimic din toate acestea nu a fost evident, imediat după întrevederea de vineri.
Deocamdată, singurul lucru cert pare a fi acela că liderul american rămâne cu dileme strategice majore.
Deși Trump a declarat că s-au făcut „multe progrese”, iar summitul a fost „de nota 10”, toate semnele indică o victorie uriașă pentru șeful de la Kremlin.
Spectacolul regizat la sosirea lui Putin – ieșirea aproape simultană din avioanele prezidențiale și plimbarea pe covorul roșu – a oferit liderului rus o imagine de respectabilitate, care îi este refuzată în restul Occidentului, acolo unde este acuzat de crime de război comise în Ucraina.
La finalul discuțiilor, Trump a făcut o concesie majoră, acceptând poziția Moscovei, potrivit căreia eforturile de pace trebuie să se concentreze pe un acord final – un proces care ar putea dura luni sau chiar ani – și nu pe un armistițiu imediat pentru oprirea ofensivei ruse. Această concesie îi oferă lui Putin și mai mult timp pentru erodarea rezistenței ucrainene.
De asemenea, Trump a renunțat, cel puțin pentru moment, la amenințările privind impunerea unor noi sancțiuni dure împotriva Rusiei și la extinderea sancțiunilor secundare asupra țărilor care îi cumpără petrolul și îi finanțează astfel războiul.
Până săptămâna trecută, exasperat de inflexibilitatea lui Putin și convins că liderul rus „îl duce de nas”, președintele american stabilise un termen-limită pentru aceste măsuri.
De altfel, chiar această presiune ar fi putut să-l fi adus pe Putin în Alaska. Între timp, Trump pare să fi renunțat însă la ea, fără să obțină mare lucru în schimb. „Din cauza a ceea ce s-a întâmplat azi, cred că nu mai trebuie să mă gândesc la asta acum”, a spus Trump într-un interviu acordat Fox News, după summit.
Șeful Casei Albe, portavocea lui Putin
După summit, Trump i-a informat pe liderii europeni că Putin i-a cerut Ucrainei să cedeze aproximativ o treime din Donbas, adică zonele din est, Lugansk și Donețk, pe care Rusia nu le controlează încă. În schimb, Kremlinul ar fi dispus să înghețe liniile frontului în regiunile Herson și Zaporojie, conform unor oficiali europeni citați de presa americană.
O asemenea ofertă ar pune Kievul într-o dilemă dureroasă. Mai mult, o serie de analiști militari avertizează că un astfel de acord i-ar oferi Moscovei o platformă pentru viitoare atacuri.
Potrivit acelorași surse, Trump s-ar fi arătat deschis să ofere garanții de securitate Ucrainei după încheierea războiului. Ar fi un pas semnificativ, în condițiile în care președintele american nu s-a angajat până acum să sprijine o eventuală misiune de pace condusă de Occident. Totuși, el nu a precizat ce fel de garanții ar putea fi oferite.
Presa americană a relatat, de asemenea, că mai mulți lideri europeni au fost invitați luni la o întâlnire la Casa Albă, între Trump și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Nu este clar cine va participa, dar momentul ar putea deschide calea pentru o lărgire a demersului de mediere al lui Trump, implicând astfel și aliați ai SUA.
Concomitent, guvernul de la Kiev continuă să se opună ferm față de orice încercare de presiune în vederea acceptării concesiilor discutate de Trump și Putin.
Demonstrație de forță
Vizita lui Putin în Alaska a fost marcată de o coregrafie militară spectaculoasă. La aterizarea avionului prezidențial rus pe baza militară Elmendorf-Richardson acesta a fost escortat de avioane de luptă F-35 și de un bombardier strategic invizibil B-2.
Întreaga regie, pe fundalul summitului cu Trump, a servit drept semn al puterii americane.
Putin a încercat să puncteze chiar de la început, salutându-l pe Trump cu formula „Bună ziua, dragă vecine”. Aluzia la proximitatea geografică dintre Rusia și Alaska a fost folosită pentru a sugera că ambele țări au interese comune imediate, care nu ar trebui perturbate de un război aflat departe, în Europa.
Pentru ucraineni și aliații lor europeni – excluși de la summit și informați doar ulterior de către Trump asupra celor discutate – a existat măcar un moment de ușurare: nu a apărut nicio înțelegere SUA-Rusia asupra unui eventual schimb de teritorii, ceea ce poate fi considerat un succes al diplomației europene de urgență dinaintea întâlnirii.
Cu toate acestea, liderul american a dat de înțeles că luni, la Casa Albă, va exercita presiuni asupra președintelui Volodimir Zelenski. „Acum e treaba președintelui Zelenski să rezolve”, a declarat Trump pentru Fox News, într-un interviu acordat după summit, după ce refuzase să răspundă la întrebări alături de Putin, deși conferința de presă fusese anunțată ca una comună.
Opțiunile președintelui
Înaintea întâlnirii din Alaska, Trump risipise eforturile consilierilor săi de a reduce așteptările de la acest summit, declarând pentru Fox News: „Nu voi fi mulțumit dacă plec de acolo fără o formă de încetare a focului!”. Faptul că nu a realizat acest obiectiv devine astfel extrem de semnificativ.
Rusia e dispusă să accepte un proces de pace detaliat, cu negocieri interminabile, care îi permit să continue ofensiva de vară tot mai eficient, în timp ce pozează în partener de dialog.
În schimb, ucrainenii vor cu disperare o pauză, după ani de atacuri cu drone și rachete asupra civililor, în timp ce pe linia frontului dispare o generație întreagă, în scene ce amintesc de Primul Război Mondial. Din această perspectivă, negocierile fără un armistițiu lasă Kievul expus presiunilor Moscovei – sau chiar ale Washingtonului.
Deși eforturile lui Trump pentru pace sunt lăudabile, insistența cu care el evocă public ideea unui Premiu Nobel ridică semne de întrebare asupra motivațiilor sale.
Un câștig cert al summitului rămâne totuși faptul că Statele Unite și Rusia – deținătorii celor mai mari arsenale nucleare – au reluat dialogul direct.
Problema de fond rămâne însă aceea că strategia lui Trump pornește de la premisa că personalitatea sa și statutul de „mare negociator” pot pune capăt războaielor.
După încheierea reuniunii din Alaska, acest mit pare serios șifonat. Iar eșecul de a-și atinge propriile obiective îl lasă pe președintele american cu decizii extrem de dificile pentru viitor.
Donald Trump se confruntă acum cu mai multe opțiuni delicate, după summitul din Alaska:
Una dintre aceste opțiuni readuce în atenție presiunea exercitată asupra Ucrainei. Trump ar putea reveni la tentativele de a forța Kievul spre o pace impusă, ceea ce ar echivala cu o validare a invaziei ilegale a lui Putin și ar legitima ideea că frontierele pot fi rescrise prin forță, într-o inversare a principiilor fundamentale stabilite după Al Doilea Război Mondial.
O altă opțiune dificilă o constituie sancțiunile împotriva Rusiei. Trump ar putea încerca să-și repare imaginea în fața Occidentului, prin reluarea presiunilor economice asupra Moscovei. Într-un interviu acordat Fox News, el a lăsat deschisă această posibilitate: „Poate că va trebui să mă gândesc la asta peste două sau trei săptămâni, dar deocamdată nu trebuie să ne gândim la așa ceva”.
O altă variantă ar fi ca liderul american să se alinieze viziunii Kremlinului privind un acord de pace final. Istoria arată însă că astfel de negocieri nu sunt nici rapide, nici respectate pe termen lung de către Rusia. Trump speră la un summit în trei – cu Putin și Zelenski – care i-ar satisface apetitul pentru spectacole politice și imagini „de manual” pentru televiziuni. Dar după semnalele de vineri, care indică faptul că Moscova nu intenționează să încheie războiul, perspectivele unei astfel de întâlniri par limitate.
O altă variantă este cea a oboselii și a dezinteresului. În acest scenariu, nu este exclus ca Trump să se plictisească de detaliile și rutina unui proces de pace anevoios, lipsit de succese rapide, pe care să le transforme în capital politic.
La conferința de presă de la Anchorage, Trump a apărut nepregătit în fața lui Putin. „O mare parte din strategia lui Trump ține de stil. Lui nu-i face plăcere să intre în substanța problemelor. Îi place frișca de deasupra. Și cred că asta îl face manipulabil”, avertizase înaintea summitului Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului, citat de CNN.
Realitatea din Alaska a confirmat această observație: Putin a părut mult mai pregătit, în timp ce Trump a improvizat. Retrospectiv vorbind, este greu de înțeles ce i-a oferit Putin emisarului american Steve Witkoff la Moscova pentru a convinge administrația că întâlnirea din Alaska merita organizată.
Rusia mizează clar pe dorința lui Trump de a produce imagini spectaculoase, cu speranța că astfel îl va menține implicat, fără a face concesii substanțiale.
Campania pentru Nobel, în impas
Trump rămâne, teoretic, cea mai mare speranță pentru o eventuală pace în Ucraina. Spre deosebire de Kiev sau aliații europeni, el poate vorbi direct cu
În plus, tot puterea Statelor Unite pare a fi decisivă pentru securitatea Ucrainei, întrucât Europa nu are capacitatea de a o garanta singură. Washingtonul dispune, de asemenea, de instrumente pentru a lovi Rusia, prin sancțiuni directe și secundare.
Întrebarea este însă dacă Trump își dorește cu adevărat acest rol. Pentru moment, pare din nou prins în jocul de manipulare inițiat de Putin.
Liderul rus l-a flatat transparent pe președintele american, iar credulitatea lui Trump îi îngrijorează pe ucraineni. La Fox News, Trump a relatat că Putin i-a lăudat al doilea mandat, afirmând că Statele Unite sunt „fierbinți ca un pistol” și că până atunci crezuse că „America era moartă”.
Mai mult, Putin a validat una dintre tezele favorite ale lui Trump, declarând că invazia din 2022 „nu ar fi avut loc niciodată”, dacă el ar fi fost președinte. „Sunt convins că așa ar fi fost. Pot să confirm”, a spus liderul de la Kremlin.
Trump s-a arătat încântat de această confirmare și a spus că Putin i-a întărit chiar și una dintre afirmațiile sale false, anume că „nu poți avea o mare democrație cu vot prin corespondență”.
Faptul că un președinte american ia de bună o astfel de declarație venită din partea unui lider autoritar este șocant, cu atât mai mult cu cât serviciile de informații americane au ajuns la concluzia că Rusia a intervenit în alegerile din 2016 pentru a-l ajuta pe Trump să câștige.
În cele din urmă, întâlnirea din Alaska a lovit puternic în afirmația Casei Albe, potrivit căreia Trump este „Președintele Păcii”.
El s-a lăudat că a aplanat tensiuni în conflicte precum cele dintre India și Pakistan, Rwanda și Republica Democratică Congo, Thailanda și Cambodgia, sau Armenia și Azerbaidjan, prezentându-se ca un făuritor de pace, cu rezultate „fără precedent” la nivel global. „Se pare că am această abilitate să le închei”, a spus Trump la Fox News.
Într-adevăr, Trump a reușit să valorifice influența Statelor Unite în aceste situații, inclusiv prin folosirea constrângerilor comerciale. În acest fel, au fost salvate vieți, chiar dacă acordurile obținute au fost adesea mai puțin solide decât păreau.
Dar eșecul de a pune capăt războiului din Ucraina – pe care a promis că îl poate opri în 24 de ore – precum și complicitatea Washingtonului la tragedia umanitară din Gaza fac ca visul lui Trump de a rămâne în istorie ca „omul păcii” și de a obține Premiul Nobel să rămână, deocamdată, o iluzie.
După summitul din Alaska, Trump a admis, tot la Fox News, cât de dificilă este de fapt această misiune: „Am crezut că asta va fi cea mai ușoară dintre toate și s-a dovedit a fi cea mai grea!”.
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/externe/dileme-trump-negociere-putin-alaska-1006890.html