Recordul absolut pe piața de artă din România a fost înregistrat tot de o țărăncuță grigoresciană, tot într-o licitație a Casei A 10 by Artmark („Tărăncuță cu basma albă” – adjudecată cu 340.000 de euro, în noiembrie 2018). Și, cu doi ani înainte, recordul precedent a fost marcat de vânzarea unei pânze similare, „Țărăncuțe (de la fântână)” – cu 320.000 de euro (decembrie 2016).
O pictură din seria țărăncuțelor realizate de
(1870-1880), precum și alte trei opere ale artistului –
(1901) și
(1900-1904) – intră în cel mai aşteptat eveniment din acest sezon pentru piața autohtonă de artă:
(programat în data de 12 decembrie, de la ora 17.00, atât la Galeriile Artmark din Capitală, cât și online, pe
„Țărăncuță odihnindu-se” aparține anilor 1870. Este perioada când, după Franța și recent întors din Italia,
a studiat teme naționale, pe care le-a folosit în diverse ipostaze compoziționale. Pânzele acestea l-au consacrat în istoria artei cu supranumele „Marele interpret al romantismului național”. Alături de celebrele sale care cu boi, „Țărăncuțele” sunt transformate în emblema artei sale, dar și în cea a unei școli românești de pictură care se năștea. Erau anii din ajunul obținerii independenței față de Imperiul Otoman, când societatea românească era preocupată de pregătirea acestei răsturnări istorice, iar lumea artistică era în căutarea expresiei plastice a identității naționale. Grigorescu a pictat Țărăncuțele, de obicei, în călătorii pe care le făcea în zone precum Rucăr (pe valea Dâmboviței), Câmpina, Ghergani sau Buzău.
Cele patru picturi realizate de Nicolae Grigorescu și prezente în Licitația de Iarnă de la Artmark sunt opere care, deși celebre, ies rar la o întâlnire cu publicul, așadar expoziția dedicată evenimentului este o ocazie extraordinară de a le vedea. Pot fi admirate alături de alte opere ale marilor maeștri ai artei românești, la Palatul Cesianu-Racoviță (str. C.A. Rosetti nr. 5), zilnic (de luni până duminică), în intervalul orar 10.00-20.00.