Sursa foto: Hepta
Donald Trump a depus jurământul în calitate de președinte al SUA, inaugurând un nou mandat de patru ani, care va fi marcat cel mai probabil de numeroase turbulențe politice.
El a promis să exercite un control mult mai autoritar asupra puterii executive, să deporteze milioane de imigranți, să treacă la represalii asupra adversarilor săi politici și să redefinească rolul jucat până acum de SUA pe scena internațională.
Inaugurarea președinției lui Trump încheie o revenire triumfală a unui lider obișnuit să creeze turbulențe politice, care a supraviețuit în două rânduri procedurii de destituire, unei condamnări penale, la două tentative de asasinat, precum și unei puneri sub acuzare pentru încercarea de a anula rezultatul alegerilor din 2020.
Ceremonia de învestire a avut loc în Rotonda Capitoliului SUA, la patru ani după ce susținătorii lui Trump au luat cu asalt simbolul democrației americane, într-o încercare nereușită de a opri înfrângerea favoritului lor în fața democratului Joe Biden. Depunerea jurământului a fost mutată în interior pentru prima dată în ultimii 40 de ani, din cauza frigului extrem.
Trump, primul președinte american de după secolul al XIX-lea care a câștigat un al doilea mandat după ce a pierdut Casa Albă, declarase chiar din timpul campaniei electorale că va grația încă din prima zi a noului său mandat multe dintre cele peste 1.500 de persoane acuzate în legătură cu atacul din 6 ianuarie 2021 asupra clădirii Congresului SUA.
Această promisiune figura printre numeroasele decizii executive privind imigrația, energia și tarifele, pe care Trump intenționa să le semneze chiar de luni, imediat după depunerea jurământului.
O forță haotică, cu tendințe autoritariste
Ca și în 2017, Trump intră în scenă din postura unui lider haotic, imprevizibil și perturbator. El a sugerat deja că va restructura guvernul federal după criterii politice și a reafirmat scepticismul său profund față de alianțele conduse de SUA, care au modelat
globală de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Pe fondul unui val de frustrare al alegătorilor față de o inflație care persistă, Trump se întoarce la Washington pe cai mari, după ce a câștigat votul popular național în fața fostului vicepreședinte al SUA, Kamala Harris, cu peste două milioane de voturi, deși a fost departe de a obține majoritatea de 50%.
În 2016, Trump câștigase Colegiul Electoral – și președinția – deși primise cu aproape trei milioane de voturi mai puțin decât Hillary Clinton.
Jeremi Suri, istoric la Universitatea Texas din Austin, a comparat recent epoca actuală cu sfârșitul secolului al XIX-lea, atunci când Grover Cleveland a devenit singurul alt președinte american care a câștigat mandate neconsecutive.
La fel ca acum, a spus el, aceea a fost o perioadă de tulburări, deoarece progresele industriale au transformat economia, inegalitatea socială a explodat, iar proporția imigranților americani a atins un vârf istoric.
„Vorbim cu adevărat despre o economie fundamental diferită, o țară fundamental diferită în privința componenței sale rasiale, de gen și socială, iar noi, ca țară, ne luptăm acum să ne dăm seama ce înseamnă asta. Este un moment existențial”, a spus el.
În noul mandat, Trump va beneficia de majorități republicane în ambele camere ale Congresului, care au fost aproape în întregime epurate de orice disidenți din interiorul propriului partid. Consilierii lui au schițat planuri de înlocuire a birocraților nepartizani cu loialiști aleși cu mare atenție, după criterii politice.
În plus, spre deosebire de 2017, atunci când a acordat o serie de posturi de conducere unor specialiști, Trump dă acum prioritate loialității în fața experienței. El a nominalizat o mulțime de persoane controversate în cabinetul său, dintre care unele sunt critici declarați ai agențiilor pe care au fost însărcinați să le conducă.
De asemenea, Trump beneficiază de sprijinul celui mai bogat om din lume, Elon Musk, care a cheltuit peste 250 de milioane de dolari pentru a-l ajuta pe Trump să fie ales.
Alături de Musk, la ceremonia de luni au participat și alți lideri miliardari din domeniul tehnologiei, care încearcă să obțină favoruri din partea viitoarei administrații, precum Jeff Bezos de la Amazon, Mark Zuckerberg de la Meta, Sundar Pichai de la Alphabet și Tim Cook de la Apple.
Primele decizii. Direcții externe
Guvernele străine au urmărit cu mare atenție declarațiile făcute de noul președinte american în ultima vreme, după ce acesta derulase o campanie electorală plină de o retorică inflamatorie.
Chiar înainte de a prelua funcția, în săptămânile care au urmat victoriei sale electorale, Trump a creat un sentiment de adversitate, întâlnindu-se cu anumiți lideri mondiali și provocând consternare, după ce a anunțat că ar vrea să preia controlul asupra Canalului Panama, asupra Groenlandei, teritoriul Danemarcei – aliatul său din NATO -, să înglobeze Canada în componența SUA și, de asemenea, să impună tarife celor mai mari parteneri comerciali ai Americii.
Influența sa a fost deja resimțită, prin încheierea unui acord de încetare a focului între Israel și Hamas. Trump, al cărui emisar s-a alăturat negocierilor din Qatar, avertizase că, dacă Hamas nu eliberează ostaticii israelieni înainte de inaugurare, atunci va simți forța „Iadului”.
Mai mult, Trump a susținut în timpul campaniei electorale că va pune capăt războiului Rusia-Ucraina încă în prima zi a noului său mandat, dar consilierii lui au recunoscut că medierea oricărui acord de pace va dura luni.
Deocamdată, între măsurile executive aflate în atenția imediată a lui Trump figurează înăsprirea regulilor privind imigrația, încercarea de clasificare a cartelurile de droguri drept „organizații teroriste străine” și declararea stării de urgență la granița dintre SUA și Mexic.
Printre alte măsuri se numără eliminarea reglementărilor de mediu ale lui Biden și retragerea Statelor Unite din Acordul climatic de la Paris.
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/externe/donald-trump-casa-alba-politica-987282.html