Din articol
În doar zece săptămâni de mandat, Donald Trump și-a impus voința asupra adversarilor percepuți în mediul de afaceri, în politică, în mass-media și în națiunile aliate, folosind puterea în moduri pe care niciun alt președinte american modern nu le-a încercat, scrie
într-o analiză a primelor două luni șio jumătate de mandat ale liderului de la Casa Albă.
Administrația sa a urmărit arestarea și deportarea studenților protestatari, a reținut fonduri federale de la colegii, a ostracizat firme de avocatură legate de adversarii săi politici, a amenințat judecători și a încercat să facă presiuni asupra jurnaliștilor. În același timp, Trump a redus drastic guvernul federal și l-a curățat de funcționarii care i-ar putea sta în cale.
Un element central al acestui efort a fost utilizarea de către Trump a ordinelor executive de elaborare a politicilor pentru a-și viza adversarii ca niciodată până acum. El nu s-a temut să recurgă la procese, amenințări publice și la puterea bugetului federal pentru a face instituțiile să i se supună.
„Ceea ce unește toate aceste eforturi este dorința lui Trump de a închide orice sursă potențială de rezistență la agenda MAGA și la puterea sa personală”, a declarat Peter Shane, profesor de drept la Universitatea din New York.
Unele ținte s-au grăbit să încere să-l înduplece pe președinte, câteva au ripostat și multe încă încearcă să își dea seama cum să răspundă. Multe dintre acțiunile lui Trump sunt contestate în instanțe, unde unii judecători au încercat să îl încetinească.
Viteza și amploarea uimitoare ale acțiunilor președintelui republican i-au luat prin surprindere pe democrați, sindicatele din serviciile publice, directorii executivi și pe cei care lucrează în justiție.
Susținătorii lui Trump spun că acesta se folosește pur și simplu de întreaga anvergură a președinției sale pentru a atinge obiectivele pe care le-a stabilit în calitate de candidat.
„El a trasat aceste linii largi de luptă, fie că este vorba de oameni despre care crede că au încercat să îl ruineze personal, fie că este vorba de oameni despre care crede că au încercat să ruineze civilizația occidentală”, a declarat strategul republican Scott Jennings, un consilier de lungă durată al senatorului Mitch McConnell. „Tot ceea ce a spus că va face în campanie, face”.
Obiectivele lui Trump nu sunt doar politice. Acțiunile sale arată că dorește să reorganizeze societatea americană cu un executiv atotputernic la vârf, în care instituțiile financiare, politice și culturale poartă amprenta sa și în care opoziția este fie cooptată, fie limitată. Cu un Congres supus, controlat de partidul său și o Curte Supremă a SUA dominată de conservatori, Trump operează cu mai puține controale asupra puterii sale decât oricare dintre predecesorii săi moderni.
Trump a încercat aproape zilnic să își supună și să își ademenească adversarii, sprijinit de puterea de temut a agențiilor de aplicare a legii și de reglementare aflate sub comanda sa. De multe ori a reușit.
A reușit să obțină concesii de la mai multe dintre țintele sale, inclusiv de la prestigioasa Universitate Columbia, de la firme de avocatură puternice și de la titani corporativi precum Meta și Disney. Toate acestea au ajuns la un acord cu Casa Albă în loc să suporte presiunea, renunțând la o parte din independență și stabilind ceea ce unii consideră a fi precedente dăunătoare.
Alții iau măsuri preventive pentru a evita furia lui Trump.
Mai mult de 20 dintre cele mai mari companii și firme financiare din America, inclusiv Goldman Sachs, Google și PepsiCo, au eliminat programele de diversitate care i-au atras mânia lui Trump.
Trei firme de avocatură au încheiat acorduri cu administrația în loc să riște să piardă autorizațiile de securitate ale avocaților lor, accesul la clădirile guvernamentale și poate, ca urmare, clienții, în timp ce alte trei firme vizate de ordinele executive ale lui Trump l-au dat în judecată.
Ordinele lui Trump au fost, de asemenea, vehiculul său de a reface guvernul, de a expulza presupuși membri ai unei bande venezuelene cu un proces echitabil redus și de a impune taxe vamale împotriva partenerilor comerciali ai SUA.
El a dat în judecată corporațiile media americane și a redus la tăcere Vocea Americii, a preluat controlul asupra Centrului Kennedy, un important centru cultural, și a încercat să limiteze activitatea Smithsonian Institution, a cărei misiune este de a face cronici istorice.
Administrația sa a reținut studenți protestatari ale căror opinii politice sunt considerate o amenințare la adresa țării.
Trump a presat conducerea Ucrainei să încheie un acord privind drepturile asupra mineralelor, cu amenințarea voalată de a pune capăt sprijinului SUA pentru Kiev în războiul Rusiei din Ucraina. El a amenințat Danemarca, aliat NATO, că va încerca să preia controlul Groenlandei, a vorbit despre anexarea Canadei și a amenințat că va lua înapoi Canalul Panama de la țara sa de origine.
Lovituri personalizate
Mark Zaid, un avocat din Washington care reprezintă denunțători împotriva guvernului federal și căruia i s-a retras autorizația de securitate de către Trump, a declarat că comportamentul președintelui nu seamănă cu nimic din ceea ce a văzut în cariera sa de 30 de ani.
„Ordinele executive nu au fost niciodată concepute pentru a viza în mod specific persoane fizice sau actori neguvernamentali în scopuri de represalii sau răzbunări”, a declarat Zaid.
Casa Albă și aliații lui Trump neagă că președintele acționează din răzbunare.
Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că abordările mai tradiționale nu au reușit să aducă schimbări semnificative.
„Neconvențional este exact ceea ce poporul american a votat când l-a ales pe președintele Trump”, a declarat Harrison Fields, purtătorul de cuvânt al Casei Albe. „Președintele este angajat să răstoarne birocrația înrădăcinată”.
În primul său mandat, în perioada 2017-2021, Trump a fost împiedicat de o serie de factori: o anchetă federală privind interferența rusă, lipsa de experiență a consilierilor săi și o opoziție democrată mai mare în Congres.
Odată cu înlăturarea acestor obstacole, Trump a demonstrat la începutul celui de-al doilea mandat că a învățat cum să utilizeze mai bine resursele de care dispune pentru a obține ceea ce dorește.
„De data aceasta chiar știe cum să tragă de pârghiile puterii, mai mult decât data trecută”, a declarat Rina Shah, strateg republican.
Claire Wofford, profesor de științe politice la College of Charleston, a declarat că Trump a folosit ordinele executive nu numai pentru a promova o agendă politică, ci și pentru a trimite mesaje bazei sale politice, ca în încercarea sa de a elimina cetățenia prin naștere, și pentru a-și testa limitele puterii, ca în cazul invocării unei legi din secolul al XVIII-lea pentru a desemna unii migranți drept „dușmani străini”.
„Ceea ce mă frapează cel mai mult în acest moment este cât de strategic este Trump – dar în moduri noi”, a declarat Wofford.
Finanțare și litigii
În cazuri precum cel al Universității Columbia, Trump a folosit fondurile federale ca pe o bâtă, ajungând la concluzia că țintele sale au interese financiare care le fac vulnerabile la constrângere. În alte cazuri, el a folosit instanțele de judecată, forțând companii precum Disney și Meta să ajungă la înțelegeri favorabile după ce Trump a intentat procese împotriva lor.
CBS News, o altă țintă a proceselor intentate de Trump, este presată să ajungă la o înțelegere, deoarece compania-mamă, Paramount, este nerăbdătoare ca proiectul său de fuziune cu Skydance Media să fie aprobat de autoritățile de reglementare ale administrației Trump.
Dar nu toate instituțiile s-au predat.
Multe dintre acțiunile lui Trump, în special cele privind reducerile guvernamentale, rămân blocate în instanțele federale. Numai în ultimele două săptămâni, judecătorii s-au pronunțat împotriva lui Trump în chestiuni care contestă politicile sale de deportare, atacurile împotriva firmelor de avocatură și planurile de eliminare a agențiilor guvernamentale.
În replică, Trump și aliații săi au cerut ca judecătorii care se pronunță împotriva administrației să fie puși sub acuzare și au atras o mustrare rară din partea președintelui Curții Supreme de Justiție, John Roberts.
Walter Olson, senior fellow la Institutul libertarian CATO, a declarat că atacurile lui Trump la adresa firmelor de avocatură și a judecătorilor sunt fără precedent și amintesc de alte națiuni cu regimuri autoritare.
„A tăia aripile firmelor de avocatură și ale instanțelor”, a spus Olson, „este comportamentul unui autocrat”.
Editor :