În intervalul scurt de timp scurs de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a reușit să transforme o economie aflată în plină revenire într-o zonă de instabilitate, dominată de incertitudine, frică și riscuri de recesiune. Printr-un amestec de naționalism economic, retorică populistă și impulsivitate decizională, președintele a aruncat în aer fundamentele sistemului comercial global și a pus în pericol nu doar locurile de muncă ale milioanelor de americani, ci și reputația Statelor Unite ca pilon al stabilității financiare mondiale.
Afectați de prețurile ridicate la alimente,
nii și-au pus speranțele în promisiunea lui Trump de a readuce prosperitatea țării, propagată printr-un mesaj care a prins în rândul electoratului, în noiembrie 2024, fiind alimentat de nostalgia pentru perioada economică de dinaintea pandemiei.
Neținând cont de nimeni, șeful administrației de la Washington a adoptat însă în mod deliberat politici ce par menite să ducă la creșteri suplimentare de prețuri, posibile penurii și haos în rândul marilor companii și al IMM-urilor, care se tem deja de recesiune.
Trump încearcă cea mai radicală reconfigurare a economiei americane și globale din ultimele generații, susținând că poate recrea o epocă de aur din secolul XIX, prin introducerea unor tarife menite să impună supremația economică a SUA și să distrugă concurența externă.
Între timp, milioane de americani își văd economiile prăbușindu-se. De la marile corporații până la cumpărătorul obișnuit, tot mai mulți americani resimt deja impactul acestor decizii în viața de zi cu zi. Este un bilanț negru, care devine tot mai vizibil la împlinirea celor 100 de zile de mandat ale actualului președinte, marcate astăzi.
Piețele bursiere au pierdut trilioane de dolari. Companiile aeriene reduc zborurile, giganții economici își revizuiesc prognozele în jos, iar numeroși comercianți cu amănuntul au renunțat complet să mai vândă produse fabricate în China, din cauza tarifelor impuse.
Fondul Monetar Internațional a redus estimările de creștere economică ale SUA, Rezerva Federală anunță că numeroase firme au încetat angajările, iar CEO-ul megacorporației americane „Walmart”, cel mai mare lanț de retail din lume, l-a avertizat pe Trump că lanțurile de aprovizionare ar putea fi complet blocate până în vară.
Un alt semnal de alarmă al unei posibile alunecări spre recesiune este faptul că sentimentul consumatorilor a scăzut vertiginos, plasându-se, în aprilie, la al patrulea cel mai scăzut nivel din 1952.
Politica de forță
Ca multe dintre acțiunile sale de la revenirea în Biroul Oval, politica comercială a lui Donald Trump ridică serioase semne de întrebare, atât din punct de vedere legal, cât și constituțional, după ce președintele a declarat în mod unilateral stare de urgență națională pentru a-și activa puteri extraordinare cu scopul de a declanșa un război al tarifelor.
Trump exercită acum o autoritate vastă, necontrolată, pentru a-și testa teoria susținută de-o viață: aceea că Statele Unite, cea mai bogată națiune a lumii, au fost exploatate sistematic de alte țări.
Obiectivul său este să forțeze deschiderea totală a piețelor externe pentru produsele americane și să oblige producătorii să readucă fabricile și locurile de muncă pentru a revigora regiunile industriale americane, profund afectate de globalizarea comerțului.
Potrivit președintelui, zeci de state așteaptă la rând să semneze acorduri avantajoase cu SUA, care ar urma să îmbogățească poporul american. Milioane de locuri de muncă americane depind însă acum de deznodământul acestui pariu economic riscant.
În mod concret, Trump aplică crezul său de bază, aflat și în centrul eforturilor lui de a destructura sistemul politic occidental condus de SUA, care a menținut pacea globală timp de opt decenii: ideea că America, deși este cea mai mare putere mondială, nu trebuie să conducă lumea, ci să-și impună voința în negocieri unu-la-unu, constrângând statele mai mici să accepte aranjamente favorabile exclusiv intereselor americane.
Acest principiu, esențial pentru doctrina sa „America pe primul loc”, a tensionat deja relațiile cu mulți aliați tradiționali, lucru pe care Trump nu îl regretă, ci îl consideră necesar într-o lume pe care o vede în termeni de câștigători și perdanți.
În același timp, temperamentul exploziv al președintelui și convingerea lui că el înțelege economia mai bine decât experții care ar trebui să protejeze locurile de muncă și să țină inflația sub control contribuie la împingerea economiei spre marginea prăpastiei.
Atacurile sale repetate la adresa președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, au slăbit imaginea Americii de pilon al stabilității economice globale.
Trump cere insistent scăderi masive ale dobânzii de referință – în pofida avertismentelor venite din partea economiștilor, care spun că acest lucru ar putea accelera inflația, deja în creștere din cauza tarifelor. Piețele financiare au reacționat negativ la aceste ingerințe, motiv pentru care președintele a redus temporar tonul amenințărilor de a-l înlătura pe Powell.
Între timp, Trump a escaladat și confruntarea economică cu China, lansând un război comercial de amploare împotriva marelui rival strategic al SUA, într-o mișcare cu implicații geopolitice profunde, mult dincolo de simplele relații comerciale bilaterale.
Americanii nu mai cred în „geniul economic” al lui Trump
„Dacă te uiți la toți anii în care am făcut asta, am avut dreptate. Vom avea cea mai bogată țară din istorie și va urma o explozie economică în viitorul nu foarte îndepărtat!”, declara Trump, săptămâna trecută, într-un interviu acordat revistei „Time”, cu ocazia primelor sale 100 de zile din noul mandat.
Ceea ce este surprinzător și alarmant în criza economică ce se profilează la orizont este faptul că aceasta nu e rezultatul unui ciclu economic firesc, al unui șoc extern, al unui atac terorist sau al unui eveniment imprevizibil, cum ar fi o pandemie ori un dezastru natural.
Criza e, de fapt, opera unui președinte american care a adoptat în mod conștient politici comerciale pe care majoritatea economiștilor le consideră o rețetă sigură pentru inflație ridicată și încetinirea economiei.
Problema nu este doar ce face Trump, ci, mai ales, cum procedează el.
Tarifele impuse de președinte au fost aplicate, suspendate și modificate în mod arbitrar, fără coerență, alimentând o incertitudine care, avertizează specialiștii, poate declanșa recesiuni.
În interviul pentru „Time”, Trump a afirmat că ar fi semnat deja 200 de acorduri comerciale, iar echipa sa negociază cu China, deși gigantul asiatic este vizat de un tarif de 145%, care a paralizat practic comerțul bilateral. Beijingul neagă însă că ar fi în contact cu Washingtonul și nu dă semne că ar ceda în fața tacticilor de intimidare ale Casei Albe.
Între timp, încrederea americanilor în priceperea economică a președintelui se erodează vizibil.
Trump a făcut un pariu extrem de riscant, pe care l-a prezentat ca pe un moment istoric. „Aceasta este, în opinia mea, una dintre cele mai importante zile din istoria Americii. Este declarația noastră de independență economică!”, declara el pe 2 aprilie, într-o ceremonie derulată în Grădina cu Trandafiri a Casei Albe, redenumind data respectivă drept „Ziua Eliberării”.
Cu un afiș uriaș în față, el prezenta atunci cu mare entuziasm noile tarife impuse la grămadă zecilor de țări. „Vom deveni bogați ca națiune pentru că ni s-a furat bogăția!”, spunea șeful Casei Albe.
Dar, la doar câteva ore după ce tarifele reciproce au intrat în vigoare, Trump le-a suspendat brusc, pentru 90 de zile. Decizia a venit, se pare, ca reacție la semnalele îngrijorătoare din piețele de obligațiuni, care indicau că investitorii își pierd încrederea în economia SUA.
Totuși, consilierii lui – fideli cultului personalității – au prezentat vestea că președintele s-a răzgândit brusc drept o dovadă a „geniului” său strategic, promițând un val de acorduri comerciale salvatoare. Niciunul nu s-a concretizat însă până acum.
Această stare de incertitudine și răsturnările bruște de direcție au fost traumatizante pentru milioane de americani, care sperau că Trump le va aduce o ameliorare economică și nu o nouă undă de șoc pentru bugetele familiale.
„Maestrul negocierilor” n-a încheiat nimic
După ce a obținut o diversitate neașteptată de voturi în alegerile din noiembrie, Trump se confruntă acum cu un declin spectaculos de popularitate.
Potrivit unui nou sondaj CNN/SSRS, doar 41% dintre americani îl mai aprobă, Trump aflându-se astfel la cel mai scăzut nivel din ultimele șapte decenii pentru un președinte american, în primele 100 de zile de mandat.
Și mai îngrijorător pentru Trump este faptul că aprobarea pentru modul în care gestionează economia, pilonul central al mesajului său politic, a scăzut la un minim istoric de 39%. În plus, doar 35% dintre respondenți susțin abordarea sa privind inflația – același procent care susține și politica sa tarifară.
Această prăbușire a susținerii publice pune o presiune imensă pe umerii Casei Albe. Președintele trebuie să producă acum rezultate concrete, care să justifice șocurile economice provocate de politicile sale agresive.
Cu toate acestea, administrația sa insistă că, deși pare condusă de impulsurile personale ale președintelui, strategia economică a liderului american este, de fapt un plan bine gândit, menit să genereze beneficii substanțiale.
„Este, până la urmă, maestrul absolut al negocierii. Suntem la începutul unei noi ere de expansiune pe piețele globale (…) Țările bat la ușa noastră chiar acum!”, afirma secretarul pentru Agricultură, Brooke Rollins, pe un ton triumfalist, la sfârșitul săptămânii trecute.
La rândul său, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a descris comportamentul imprevizibil al președintelui ca pe o tactică strategică de negociere. „În teoria jocurilor, se numește incertitudine strategică. Nu-i spui celeilalte părți unde vrei să ajungi. Iar nimeni nu creează acest tip de presiune mai bine decât președintele Trump!”, a spus Bessent.
„Trump le-a arătat forță, prin tarifele mari, și spune: «veniți la noi, eliminați-vă tarifele, renunțați la barierele netarifare, opriți manipularea monedei și subvenționarea capitalului și forței de muncă, și atunci putem discuta»”, a mai precizat el, într-un interviu acordat „ABC News”.
Dacă strategia tarifară a lui Trump reușește și îmbunătățește semnificativ condițiile comerciale pentru SUA, acest lucru ar contrazice întreaga ordine economică tradițională a ultimelor decenii și prognozele aproape unanime ale analiștilor financiari.
Dar dacă această strategie duce America – și, odată cu ea, o parte din economia globală – într-o mare recesiune, Trump nu va putea evita responsabilitatea, întrucât el însuși a devenit personificarea acestei politici tarifare radicalizate.
Tocmai de aceea, următoarele luni se vor dovedi esențiale. Din această perspectivă, miza nu este doar economică, ci și una profund politică.
Scumpirile și erodarea brandului SUA
Administrația Trump susține că o serie de acorduri comerciale cu Japonia, Coreea de Sud și Uniunea Europeană vor fi anunțate în curând. Totuși, având în vedere că astfel de tratate durează adesea ani pentru a fi negociate și trebuie apoi ratificate de parlamentele țărilor respective, este foarte probabil ca rezultatele să nu se ridice la nivelul revoluției în comerțul global, promisă de Casa Albă. Chiar și așa, Trump va prezenta orice acord, oricât de modest, drept o realizare istorică.
Chiar dacă aceste înțelegeri nu vor transforma ordinea economică globală, ele ar putea oferi un respiro piețelor financiare și ar putea stabiliza poziția politică a președintelui, alimentând mitul său de „negociator suprem”.
Un lucru pare însă aproape sigur: indiferent de rezultat, politica lui Trump va duce la creșterea prețurilor pentru consumatorii americani – contrar dorinței clare exprimate de alegători în noiembrie anul trecut, atunci când cereau reducerea costului vieții.
În interviul pentru revista „Time”, Trump a declarat că ar considera „o victorie totală”, dacă tarifele impuse importurilor externe ar ajunge la 20%, 30% sau chiar 50%, anul viitor. Un asemenea scenariu ar însemna un val masiv de scumpiri, echivalentul unei creșteri de taxe pentru populație. Trump susține că aceste tarife vor fi compensate printr-un amplu pachet de reduceri fiscale – dar proiectul avansează lent în Congres, acolo unde liderii republicani întâmpină dificultăți în a-l concretiza.
Mai mult, afirmațiile președintelui că ar fi reușit deja să reducă prețurile la bunurile de bază de la revenirea sa în funcție sunt în mare parte neadevărate, potrivit celor mai recente date economice.
Viziunea lui Trump despre sine, aceea de dirijor care conduce economia americană, anunță vremuri și mai turbulente. În interviu, președintele a sugerat că ar trebui să aibă autoritatea exclusivă de a stabili prețurile. „Suntem ca un magazin universal și noi stabilim prețul!”, a declarat Trump. „Unele țări ar putea cere ajustări, și voi lua în considerare, dar în esență eu voi stabili prețurile, cu mare pricepere”, a mai precizat el.
Un astfel de sistem arbitrar, în care o singură persoană – cu o înțelegere rudimentară a mecanismelor economice – decide prețurile, este rețeta perfectă pentru haos și corupție. Ar anula regulile de piață și ar distruge sistemul economic bazat pe reguli, care a făcut din SUA cea mai mare putere economică a lumii.
„Statele Unite nu au fost doar o națiune. Au fost un brand. Pentru mare parte din lume, era o aspirație. Iar acum, erodăm acest brand”, avertiza miliardarul Ken Griffin, săptămâna trecută.
La rândul lui, Trump nu mai este doar președinte. Este arhitectul unui experiment economic riscant, al cărui deznodământ ar putea marca o generație întreagă. Iar lumea întreagă privește cu neliniște și scepticism tactica aparent haotică a Casei Albe.
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/externe/economie-america-administratie-trump-996481.html