Şeful NATO, Mark Rutte, care conduce cea mai puternică alianţă militară din lume, stă pe bancheta din spate. Secretarul general al NATO va încerca să îi demonstreze lui Donald Trump, cu care se întâlneşte joi, că el – şi parteneriatul de aproape opt decenii – încă mai contează, comentează
, preluată de News.ro.
Franţa şi Regatul Unit s-au dus direct la preşedintele Donald Trump pentru a încheia acorduri în domeniul apărării. Cele două, împreună cu Polonia, Germania şi Italia, formează blocuri de putere separate pentru a face faţă scăderii sprijinului Statelor Unite pentru Ucraina. Acest lucru înseamnă că fostul prim-ministru olandez, care se va întâlni joi cu Trump la Casa Albă, trebuie să demonstreze, pentru viitorul alianţei, că el – şi parteneriatul de aproape opt decenii – sunt încă relevante.
„Adevărata provocare pentru el acum este să devină acel om de încredere al lui Trump şi să se asigure că preşedintele Trump şi America rămân implicaţi în NATO”, a declarat Giedrimas Jeglinskas, preşedinte al Comisiei pentru securitate naţională şi apărare din parlamentul lituanian şi fost oficial NATO. „Aceasta este sarcina sa cheie acum”, a punctat oficialul.
În ordinea mondială a lui Trump, banii vorbesc. NATO se bazează pe membrii săi pentru finanţare şi arme. Ţările europene înţeleg din ce în ce mai bine abordarea tranzacţională a lui Trump şi îl ocolesc pe Rutte, văzut cândva ca fiind capabil să-l farmece pe Trump, şi se îndreaptă direct către comandantul-şef.
Exact aşa procedează şi Rutte, la rândul său. Fostul şef al guvernului olandez se va întâlni cu Trump în timp ce face eforturi ca să se asigure că alianţa poate funcţiona fără Washington – sau să lucreze cu o administraţie vădit antagonistă, mai apropiată de Moscova decât de Bruxelles.
„Alianţa nu va muri”, a declarat un oficial NATO, „se va transforma doar în altceva”.
În timp ce Rutte se întâlneşte cu Trump, diplomaţii şi generalii NATO se reunesc la Paris în această săptămână pentru o serie de reuniuni de urgenţă privind Ucraina, organizate în afara structurii oficiale a alianţei. Iar şefii apărării din Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Polonia se întâlnesc separat în ceea ce reprezintă un bloc puternic care exclude SUA.
„Prevesteşte acest nou NATO”, a declarat Stefano Stefanini, fost ambasador italian la NATO. „Sarcina de neinvidiat a lui Mark Rutte, cu care nu s-a confruntat niciunul dintre predecesorii săi, va fi să reuşească”, spune fostul diplomat.
NATO are o istorie de transformări pentru a se adapta momentului geopolitic. Liderii occidentali au pus la îndoială relevanţa alianţei după Războiul Rece. Astfel, NATO şi-a asumat noi misiuni prin stabilirea unor zone de interdicţie aeriană în Bosnia şi Libia, şi-a dus steagul în războiul condus de SUA în Afganistan şi a început să consilieze forţele irakiene din Bagdad.
După invazia rusă din regiunile ucrainene Crimeea şi Donbas în 2014, NATO a împins membrii să cheltuiască 2% din produsul intern brut pentru apărare. Iar când Rusia şi-a lansat atacul la scară largă în 2022, NATO a început să elaboreze planuri pentru a apăra fiecare regiune a Europei de un atac al Moscovei.
Dar NATO nu s-a confruntat niciodată cu o astfel de revizuire a alianţelor globale, comentează Politico.
Administraţia Trump „este foarte tranzacţională, aşa că lucrăm la stabilirea unei relaţii în aceşti termeni”, a declarat un oficial din domeniul apărării dintr-o ţară NATO, care a vizitat recent Washingtonul pentru a se întâlni cu omologii săi. „Rămânem în contact foarte strâns pentru a ne asigura că ne cunosc planurile şi nevoile şi cum se încadrează acest lucru în relaţie”, a precizat el.
Întrebările cu privire la rolul lui Rutte vin în contextul în care Pentagonul revizuieşte prezenţa globală a trupelor americane, Europa fiind un loc potrivit pentru reduceri.
Oficialii europeni, inclusiv cancelarul german Friedrich Merz, au făcut, de asemenea, aluzii puternice la potenţialul unui scut nuclear pe continent care să nu mai includă SUA.
NATO a început să-şi revizuiască planurile de apărare pentru a reduce resursele militare americane de care avea nevoie pentru a apăra Europa.
Dar fără prezenţa a 84 000 de soldaţi americani în Europa – un număr care a crescut vertiginos de la invazia din Ucraina – continentul ar avea dificultăţi în a se apăra împotriva unui atac rusesc.
Reuniunile subgrupului de la Paris, care nu îl includ pe Rutte, sunt „aproape la fel de importante ca reuniunile pregătitoare pentru crearea NATO în 1949”, a declarat ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot. „Chiar dacă nu este vorba de recrearea NATO, există germenii unei veritabile” schimbări pentru alianţă, a avertizat el.
Sistemul nervos central al NATO pentru operaţiunile militare se bazează pe comandamentele conduse de SUA de la Mons, în Belgia, Napoli, în Italia, şi Norfolk, Virginia, unde se află cea mai mare staţie navală din lume. Aceste comandamente furnizează nu numai puterea de foc, ci şi coloana vertebrală esenţială în materie de logistică şi comunicaţii de care depinde alianţa pentru exerciţii sau desfăşurări de amploare. Această dependenţă de SUA chiar şi pentru cele mai elementare elemente ale apărării Europei îl pune pe Rutte într-o situaţie delicată.
„Se află într-o poziţie de neinvidiat”, a declarat Giuseppe Spatafora, un fost oficial NATO care este în prezent analist de cercetare la Institutul UE pentru Studii de Securitate din Bruxelles. „Trebuie să spună că relaţiile transatlantice sunt puternice, când nu sunt. Probabil că trebuie să îi spună lui Trump că NATO este pierdută fără el şi să îl facă fericit, arătând în acelaşi timp că aliaţii cheltuiesc pentru apărare şi cumpără arme americane”, adaugă expertul.
Dar unii cunoscători ai alianţei văd o metodă pentru ca Rutte să dispară în fundal. „Este în ADN-ul organizaţiei să nu creeze valuri”, a declarat un fost oficial NATO. „Se doreşte o organizaţie care să nu devină prea zgomotoasă şi să nu se implice în conflictele politice de zi cu zi”, conchide el.
Editor :