astăzi, 09:15
Democraţia pare rănită, dar nu învinsă, în perspectiva anului 2025. Într-un an în care ţări reprezentând aproape jumătate din populaţia lumii au chemat alegătorii la urne, democraţiile au îndurat violenţe şi spaime majore, dar s-au dovedit totodată rezistente, scrie Reuters.
Fostul preşedinte american Donald Trump a supravieţuit la două tentative de asasinat şi, în ciuda temerilor legate de un rezultat contestat şi de tulburări, a câştigat din nou Casa Albă cu o victorie clară şi pare pregătit pentru o tranziţie paşnică de putere luna viitoare.
Mexicul a înregistrat cele mai sângeroase alegeri din istoria sa modernă, cu 37 de candidaţi asasinaţi înainte de vot, dar a ales prima femeie preşedinte, Claudia Sheinbaum.
Pe patru continente, lideri în exerciţiu au fost înlăturaţi de la putere în alegeri care au provocat adesea violenţe, dar care, în cele din urmă, au îndeplinit o funcţie centrală a democraţiei: transferul ordonat de putere în conformitate cu dorinţele alegătorilor.
Partidele aflate de mult timp la putere în Africa de Sud şi India au rămas la putere, dar şi-au pierdut majorităţile absolute.
(Iar în România, pentru prima dată în istoria post-decembristă, alegerile prezidenţiale au fost anulate prin decizie a Curţii Constituţionale, urmând să fie reluate – n.r.)
DE CE ESTE IMPORTANT
Criza politică din Coreea de Sud din această lună arată de ce este importantă sănătatea democraţiei. În câteva ore derutante, preşedintele celei de-a patra economii ca mărime din Asia şi al unui aliat militar cheie al SUA a declarat legea marţială într-un discurs televizat, seara, şi apoi a revenit rapid asupra deciziei, după ce parlamentarii şi mulţimea numeroasă i-au contestat decizia. Parlamentul l-a destituit ulterior pe preşedintele Yoon Suk Yeol, însă acesta a respins apelurile de a demisiona, în aşteptarea unei decizii a Curţii Constituţionale cu privire la viitorul său. Evenimentele au speriat pieţele şi aliaţii Coreei de Sud, care se tem de capacitatea pe care aceasta ar mai avea-o de a descuraja Coreea de Nord, care este dotată cu arme nucleare.
În Europa, extrema dreaptă a făcut progrese în Germania, Franţa, Austria, Parlamentul European şi, de asemenea, în România, unde alegerile prezidenţiale vor fi reluate după acuzaţiile de amestec al Rusiei. Acest lucru a alimentat o dezbatere aprinsă şi academică cu privire la faptul dacă Europa retrăieşte o versiune mai blândă a anilor 1930, când fascismul a pornit în marş.
Pe de altă parte, partidele de orientare prorusă au obţinut rezultate mai bune decât preconizau sondajele atât în Georgia, cât şi în Moldova.
Virarea Europei spre dreapta a reflectat îngrijorările economice, dar aceleaşi îngrijorări au determinat şi unele schimbări politice în direcţia opusă, cum ar fi în Marea Britanie, unde Partidul Laburist, de stânga, a pus capăt celor 14 ani de guvernare conservatoare.
În general, anul acesta nu au existat încercări de a împiedica un transfer paşnic al puterii, potrivit Yanei Gorokhovskaia, director de cercetare la Freedom House, un ONG pro-democraţie cu sediul în SUA, care prezintă un raport anual privind democraţia globală. Dar Gorokhovskaia atrage atenţia că autocraţiile au devenit mai represive în 2024, citând alegerile simulate din Rusia, Iran şi Venezuela. Freedom House spune că alegătorii nu au avut de ales la urne într-un sfert din cele 62 de alegeri care au avut loc între 1 ianuarie şi 5 noiembrie. „Nu este vorba atât de faptul că democraţia pierde teren, ci că autocraţiile se înrăutăţesc”, spune ea.
CE ÎNSEAMNĂ PENTRU 2025
În 2025 sunt programate mult mai puţine alegeri, deşi Germania va testa din nou atractivitatea extremei drepte într-o ţară atât de traumatizată de epoca nazistă încât a instituit mecanisme de control şi echilibru pentru a împiedica extremiştii de dreapta să preia din nou puterea. Alegătorii germani vor alege un nou parlament pe 23 februarie.
Un alt obiectiv al anului 2025 va fi modul în care instituţiile democratice, cum ar fi o presă liberă şi un sistem judiciar independent, se descurcă sub liderii care au venit la putere sau au fost realeşi în acest an. În acest context, Freedom House spune că va analiza ceea ce va face Trump în al doilea său mandat. Trump a declarat că presa tradiţională este coruptă şi că va investiga sau va urmări în justiţie rivali politici, foşti ofiţeri de informaţii şi procurori care l-au anchetat.
Anul viitor va fi, de asemenea, important pentru Bangladesh şi Siria, unde revoluţiile au răsturnat liderii autocraţi cu o viteză uluitoare. Şeful guvernului interimar din Bangladesh, laureatul premiului Nobel Muhammad Yunus, a început să elaboreze reforme electorale după ce protestele în masă au determinat-o pe prim-ministrul Sheikh Hasina să demisioneze şi să fugă în India. El afirmă că alegerile ar putea avea loc până la sfârşitul anului 2025, cu condiţia ca reformele cele mai importante să fie realizate mai întâi. În Siria, după 13 ani de război civil, rebelii înarmaţi au cucerit capitala Damasc într-un avans fulgerător, determinându-l pe preşedintele Bashar al-Assad să fugă în Rusia. O mare parte a ţării este acum condusă de rebeli conduşi de gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham, desemnată de unele ţări occidentale drept grup terorist. Noii conducători vorbesc însă despre toleranţă şi statul de drept, dar până acum nu s-au pronunţat public cu privire la alegeri.