26 aprilie 2025, 07:02
Moartea unui papă pune în mişcare o serie de rituri şi ritualuri atent orchestrate cu mult înainte de începerea conclavului pentru alegerea succesorului său. Acestea implică certificarea decesului şi expunerea publică a corpului pentru ca credincioşii să îşi prezinte omagiile, urmate de funeralii şi înmormântare, relatează The Associated Press.
Papa Francisc, care a murit luni, a revizuit diferite proceduri anul trecut, simplificând ritualurile funerare pentru a sublinia rolul său de simplu episcop şi permiţând înmormântarea în afara Vaticanului, în conformitate cu dorinţele sale. Dar elementele de bază rămân, inclusiv cele trei momente-cheie care trebuie respectate între moartea unui papă şi înmormântarea sa.
Reformele sunt încorporate într-un volum roşu subţire „Ordo Exsequiarum Romani Pontificis”, în latină – „Ritualul de înmormântare pentru pontifii romani”.
În timp ce papii modifică adesea regulile care reglementează conclavul ce le alege succesorul, o revizuire a riturilor funerare papale nu a mai fost întreprinsă din anul 2000.
Modificările au devenit necesare după ce Francisc şi-a exprimat propriile dorinţe şi după ce Papa emerit Benedict al XVI-lea a murit la 31 decembrie 2022. Pentru Benedict, Vaticanul a trebuit să rezolve noutatea unei înmormântări pentru primul papă demisionar din ultimii 600 de ani.
Câteva luni mai târziu, Francisc a dezvăluit că lucrează cu maestrul ceremoniilor liturgice de la Vatican, arhiepiscopul Diego Ravelli, pentru a revizui întreaga carte de rituri în vederea simplificării acestora. Explicând reformele, Ravelli a spus că modificările urmăresc „să sublinieze şi mai mult faptul că înmormântarea Pontifului Roman este cea a unui pastor şi discipol al lui Hristos şi nu a unui om puternic din această lume”.
TREI MOMENTE PRINCIPALE
Cele trei momente principale au loc pe rând în casa sa, apoi în Bazilica Sfântul Petru şi apoi la locul de înmormântare.
Reforma permite confirmarea oficială a morţii în capela personală a lui Francisc, mai degrabă decât în dormitorul său. Nu este clar de ce, schimbarea poate fi mai mult practică decât orice altceva, deoarece Francisc a ales să locuiască într-un mic apartament din reşedinţa Santa Marta de la Vatican, şi nu în Palatul Apostolic. El are o capelă personală la Santa Marta.
La moartea papei, şeful serviciului de sănătate al Vaticanului examinează corpul, stabileşte cauza morţii şi redactează un raport. Trupul este îmbrăcat în alb.
Trupul se odihneşte în capela personală a papei pentru ritualul de declarare a morţii, prezidat de camerling, oficialul Vaticanului care conduce administraţia Sfântului Scaun între moartea sau demisia unui papă şi alegerea altuia. Camerlingul este cardinalul american Kevin Farrell, unul dintre cei mai de încredere colaboratori ai lui Francisc.
Ca o schimbare faţă de trecut, ritualul nu mai cere ca trupul să fie aşezat în cele trei sicrie tradiţionale din chiparos, plumb şi stejar. Acum, trupul papei este aşezat într-un sicriu de lemn, cu un sicriu de zinc în interior. Papa este îmbrăcat în veşminte liturgice roşii, mitra – acoperământul de cap tradiţional al episcopilor – şi stola de lână pallium, un fel de eşarfă. Lumânarea pascală, o lumânare mare, decorată, folosită de Paşte, este aşezată în apropiere.
Cardinalul camerling redactează declaraţia oficială de deces, anexând certificatul pregătit de şeful serviciului de sănătate.
Maestrul ceremoniilor liturgice, Ravelli, decide apoi când îşi pot aduce omagiile alţi credincioşi înainte ca sicriul să fie mutat în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de public.
Când trupul este adus în bazilică, se intonează Litania Sfinţilor. Camerlingul conduce procesiunea. Într-o altă schimbare, trupul papei nu a mai fost aşezat pe un catafalc. Sicriul de lemn simplificat a fost aşezat cu faţa spre bănci, cu lumânarea pascală în apropiere.
SIGILAREA SICRIULUI
În noaptea dinaintea funeraliilor, camerlingul prezidează închiderea şi sigilarea sicriului, în prezenţa altor cardinali de rang înalt. O pânză albă este pusă pe faţa papei.
O pungă conţinând monede bătute în timpul papalităţii sale este aşezată în sicriu, împreună cu un raport scris de o pagină despre papalitatea sa – cunoscut în italiană sub numele de „rogito”, un cuvânt care indică un act oficial. Acesta este citit cu voce tare de către maestrul ceremoniilor liturgice, apoi este rulat şi introdus într-un tub cilindric care este plasat în interiorul sicriului. O altă copie este păstrată în arhivele Vaticanului. Pe capacele sicriului de zinc şi ale celui de lemn se află o cruce şi stema papală.
Stema lui Francisc, pe care a păstrat-o de pe vremea când era episcop, prezintă un scut şi monograma ordinului său iezuit, cu cuvintele „Miserando atque eligendo”, în latină „Având milă, l-a chemat”. Cuvântul provine de la un episod din Evanghelie în care Hristos alege o persoană aparent nevrednică pentru a-l urma.
Funeraliile sunt prezidate de decanul Colegiului Cardinalilor sau, dacă acest lucru nu este posibil, de vice-decanul sau de un alt cardinal de rang înalt. Decanul actual este cardinalul italian Giovanni Battista Re, care are 91 de ani. Vice-decanul este cardinalul argentinian Leonardo Sandri, în vârstă de 81 de ani. La începutul acestui an, Francisc le-a prelungit ambilor mandatele de cinci ani, în loc să numească alţii noi.
CUM SE VA DESFĂŞURA SLUJBA?
Planurile funerare sunt dictate de Ritualul funerar al Pontifului Roman şi de un document de 20 de pagini intitulat Universi Dominici Gregis (Păstorul întregii turme a Domnului) – emis de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996, relatează Sky News.
În Piaţa San Pietro au fost instalate ecrane mari pentru ca toţi cei prezenţi să poată urmări ceremonia care va fi condusă de cardinalul Giovanni Battista Re.
Sicriul lui Francisc, sigilat vineri seara în cadrul unei ceremonii private conduse de opt cardinali catolici, va fi scos din bazilică şi dus în piaţa publică Sfântul Petru pentru slujba de înmormântare.
Se preconizează că liturghia va fi concelebrată de 220 de cardinali şi 750 de episcopi şi preoţi.
Ceremonia va începe cu unul sau mai multe versete din psalmi sau fraze din Sfânta Scriptură, care sunt de obicei cântate sau rostite.
Urmează Actul de pocăinţă, care este o modalitate prin care credincioşii îşi mărturisesc păcatele înaintea lui Dumnezeu.
Slujba funerară va continua apoi cu Liturghia cuvintelor, o parte a liturghiei catolice în care credincioşii se adună pentru a asculta şi a medita asupra cuvântului lui Dumnezeu.
Urmează Liturghia Euharistiei, care include oferirea pâinii şi a vinului la altar.
Una dintre rugăciunile din cadrul liturghiei va include cereri adresate lui Dumnezeu pentru ca toate popoarele şi ţările „să persevereze în căutarea căii păcii”.
Cardinalul Re va încredinţa sufletul Papei lui Dumnezeu şi va cere alinare pentru cei 1,4 miliarde de membri ai Bisericii Romano-Catolice.
Spre sfârşitul liturghiei, el va spune în latină: „O, Dumnezeule, răsplătitor credincios al sufletelor, fă ca servitorul tău plecat şi episcopului nostru, Papa Francisc, pe care l-ai făcut succesor al lui Petru şi păstor al Bisericii tale, să se bucure pentru totdeauna în prezenţa ta, în ceruri, de tainele harului şi milostivirii tale, pe care le-a slujit cu credinţă pe pământ”. Apoi va stropi sicriul cu apă sfinţită şi va da cu tămâie.
La sfârşitul liturghiei, corul va cânta în latină: „Îngerii să te conducă în rai; martirii să vină să te întâmpine şi să te ducă în cetatea sfântă, noul şi veşnicul Ierusalim”.
După slujbă, trupul este transportat prin „uşa morţii” din stânga altarului din catedrala Sfântul Petru, în timp ce un clopot funerar de 10 tone bate. Cântările congregaţiei includ versuri din Psalmul 117 – „Deschide-mi poarta dreptăţii” – şi Psalmul 41 – „Cu însoţirea splendidă a sfinţilor, voi merge la casa lui Dumnezeu”.
Apoi va începe procesiunea care îl va duce pe Papă la locul său de odihnă veşnică. Procesiunea va porni de la Bazilica Sfântul Petru, va traversa râul Tibru şi se va îndrepta spre sud. Cortegiul funerar va străbate străzile Romei, unde sunt aşteptaţi sute de mii de oameni îndoliaţi. Va coborî şi va trece prin Piazza Venezia, prin inima centrului istoric al Romei. Procesiunea va trece apoi pe lângă Colosseum, apoi se va îndrepta apoi spre locul de veci ales de Papei Francisc – Biserica Santa Maria Maggiore.
Înmormântarea va fi privată, dar vizitatorii vor avea acces la mormânt la scurt timp după aceea.
O ICOANĂ VENERATĂ
Reforma lui Francisc permite ca înmormântarea să aibă loc în afara Vaticanului, prezidată de camerling. Diverse sigilii sunt imprimate pe sicriu, iar acesta este plasat în interiorul mormântului.
Francisc a declarat că doreşte să fie înmormântat nu în Bazilica Sfântul Petru sau în grotele sale, unde sunt înmormântaţi majoritatea papilor, ci în Bazilica Sfânta Maria Maggiore din cealaltă parte a oraşului. Alegerea sa reflectă veneraţia sa faţă de o icoană a Fecioarei Maria care se află acolo, Salus Populi Romani (Salvarea poporului roman).
După fiecare călătorie în străinătate, Papa Francisc mergea la bazilică pentru a se ruga în faţa picturii în stil bizantin care înfăţişează o imagine a Mariei, drapată într-o haină albastră, ţinându-l în braţe pe pruncul Iisus care, la rândul său, ţine o carte de aur cu bijuterii.
„Este marea mea devoţiune”, a declarat Papa Francisc pentru postul N+ din Mexic, dezvăluind planurile sale de înmormântare viitoare. „Locul este deja pregătit”.
Odată cu înmormântarea, Biserica Catolică începe nouă zile de doliu oficial, cunoscute sub numele de „novemdiales” şi apoi poate începe conclavul pentru alegerea unui nou papă. Toată lumea va fi atunci în aşteptarea fumului alb care să se ridice deasupra Capelei Sixtine şi a anunţului „Habemus papam!” (Avem papă! – n.r.)