Aliații tradiționali ai SUA s-au trezit fără marele lor protector. Desființarea puternicei agenții USAID marchează o resetare istorică a relațiilor Washingtonului cu întreaga planetă.
Cel mai de impact ordin executiv adoptat în primele zile ale administrației Trump este, fără îndoială, „reevaluarea și realinierea
ului extern al SUA”, decizie care provoacă o puternică undă de șoc, atât la Washington, cât și în întreaga lume. Unele puteri străine vor saluta vestea, în timp ce multe state aliate, precum și o serie de „grupuri de opoziție” sprijinite de SUA se vor simți complet abandonate. Decizia lui Donald Trump marchează o schimbare radicală a rolului Americii în lume.
Miliardarul Elon Musk, care conduce campania preşedintelui Donald Trump de restrângere a guvernului federal, a oferit ieri o actualizare a măsurilor luate în acest sens. El a dezvăluit că lucrează intens pentru a închide agenţia de ajutor extern a SUA, USAID, cel mai mare donator umanitar la nivel global.
Având un buget de 72 de miliarde de dolari în 2023, USAID finanțează programe de sănătate, de combatere a corupției, dar și unele bazate pe energie și apă potabilă. Spre exemplu, în 2024, a asigurat 42% din ajutorul umanitar global monitorizat de ONU.
Altfel spus, USAID este agenția guvernamentală a SUA care se ocupă cu furnizarea de ajutor economic și dezvoltare internațională. Scopul său principal este sprijinirea dezvoltării economice, a progresului social, precum și consolidarea democrației în diverse țări, prin programe care vizează educația, sănătatea, agricultura, protecția mediului și guvernarea democratică.
Agenția colaborează cu guvernele și organizațiile din diverse țări pentru a aborda probleme globale precum sărăcia, schimbările climatice, conflictele, sănătatea publică și altele.
Resetarea relațiilor externe
Intențiile noii administrații de la Casa Albă deveniseră clare încă din primele zile ale noului mandat al lui Trump, atunci când finanțarea federală fusese redusă pentru USAID, într-o lovitură dură dată agenției americane.
Decizia „reevaluării și realinierii ajutorului extern al SUA” are, însă, un efect de șoc pentru întreaga lume. Fără îndoială, unele puteri străine, între care autocrațiile planetei, vor saluta vestea, în timp ce multe state aliate, precum și o serie de „grupuri de opoziție”, sprijinite de SUA, se vor simți complet abandonate.
Deocamdată, mass-media prooccidentale, ONG-urile și organizațiile „soft power” – entitățile sau instituții care utilizează influența în loc de forță militară sau presiune economică pentru a-și promova interesele – au intrat în stare de alertă.
Practic, noul ordin executiv al lui Trump duce la închiderea peste noapte a unui instrument – considerat de către criticii săi drept inutil de costisitor pentru contribuabilul american – care a ajutat la numeroase schimbări de regim peste granițele SUA și care a promovat sau adesea a impus interesele Americii în întreaga lume, în special în lumea a treia, precum și în fostele regiuni sovietice.
Din această perspectivă, eforturile lui Trump de a desființa puternica agenție USAID marchează o resetare istorică a relațiilor Washingtonului cu întreaga planetă.
Schimbare radicală
Pe zi ce trece, semnele unei schimbări fundamentale în relația dintre SUA și restul lumii devin tot mai clare. Desființarea USAID, considerată de către criticii săi drept „un aparat de interferență externă” al Americii, este cel mai nou dintre acestea.
Anterior, Marco Rubio, noul șef al diplomației americane, declara că ne aflăm acum într-o lume multipolară, „cu mai multe mari puteri în diferite părți ale planetei”, iar „ordinea globală postbelică nu este doar depășită, ci a devenit în prezent o armă folosită împotriva noastră”.
Un alt semnal al schimbării radicale este dat, fără îndoială, de tarifele impuse Mexicului, Canadei sau membrilor UE, până mai ieri aliați de nădejde ai Washingtonului.
Tot mai multe voci interpretează noua politică izolaționistă impusă de Trump drept o declarație prin care SUA afirmă că misiunea lor de a conduce lumea a luat sfârșit, că „fiecare cu ale lui”, și că, de acum înainte, America va fi doar o altă mare putere și nu „națiunea indispensabilă”.
Potrivit acelorași voci, hegemonia americană ar fi urmat să se încheie oricum, mai devreme sau mai târziu, și, în acest moment, Casa Albă ar alege practic să o încheie în termenii săi. Aceasta ar fi ordinea mondială postamericană – decisă de America însăși.
Privite din această perspectivă, chiar și tarifele impuse aliaților capătă un sens, deoarece redefinesc conceptul de „aliați”: SUA nu mai vor – sau poate nu-și mai pot permite – „vasali”, ci mai degrabă relații care evoluează pe baza intereselor actuale.
Acest scenariu ar putea fi interpretat fie ca un declin – pentru că sugerează sfârșitul „imperiului american” – fie ca evitarea unui declin și mai mare – retragerea controlată din angajamentele internaționale pentru a concentra resursele asupra intereselor naționale fundamentale.
În acest fel, americanii nu ar mai fi forțați să se retragă într-un mod și mai complicat, într-o etapă ulterioară, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în Afganistan.
O realitate dură
În orice caz, asistăm la sfârșitul unei ere și, deși administrația Trump pare să fi adus un haos total pentru numeroși lideri, aceștia sunt probabil mult mai atenți decât predecesorii lor la realitățile în schimbare ale lumii actuale și la situația delicată a propriilor țări.
Recunoașterea de către administrația Trump a existenței unei lumi multipolare și decizia de a opera în cadrul acesteia – mai degrabă decât încercarea de a menține o hegemonie globală tot mai costisitoare – pare a fi atât noul principiu al politicii externe americane, cât și o strategie care nu mai putea fi amânată prea mult.
De altfel, o serie de analiști ai spațiului american consideră că, foarte probabil, adoptarea noii strategii este mult mai bună decât menținerea narațiunii „întâietății de putere” a Americii pe plan internațional până când aceasta se prăbușește sub propria greutate.
Această schimbare de abordare nu înseamnă că americanii nu vor continua să-și impună punctul de vedere în lume și, de fapt, s-ar putea să îi vedem devenind chiar mai agresivi decât înainte, deoarece, de acum încolo, nu vor mai avea constrângerea de a purta mănuși în relația cu vechii lor aliați.
Din această perspectivă, chiar dacă ar fi vorba despre un sfârșit al „imperiului american”, cu siguranță nu ar fi pus în discuție rolul major al SUA în marile decizii ale planetei.
În ansamblu, această transformare poate marca una dintre cele mai semnificative schimbări în relațiile internaționale de la căderea Uniunii Sovietice.
Iar cei mai nepregătiți pentru aceasta sunt aliații tradiționali ai Americii, care au realizat brusc că protectorul pe care s-au bazat timp de decenii îi tratează acum ca pe oricare alți interlocutori de negociere.
Cu tunurile pe Biden și USAID
În acest context, este interesant de remarcat care au fost acuzațiile aduse de-a lungul timpului, de către adversarii globalizării promovate de către administrația Biden, în privința unei presupuse utilizări a USAID ca „aparat de interferență externă” și de constrângere. Aceste acuzații servesc în prezent drept justificare pentru desființarea agenției de ajutor extern a SUA.
Avortul: Unul dintre primele lucruri pe care Joe Biden le-a făcut după preluarea mandatului a fost revocarea „politicii Mexico City”, care ar fi trebuit să împiedice guvernul federal să utilizeze banii din taxe pentru a finanța avorturile în străinătate.
El a făcut acest lucru, chiar dacă aproximativ 70 % dintre americani se opuneau cu fermitate utilizării fondurilor contribuabililor pentru a sprijini avortul în străinătate.
Biden a reluat finanțarea fondului Organizației Națiunilor Unite pentru populație și a extins domeniul de aplicare a programelor care sunt autorizate să plătească pentru servicii de avort.
În plus, el a legat serviciile de avort finanțate de contribuabili la nivel internațional de eforturile SUA de a dezvolta, la nivel global, serviciile în domeniul egalității de gen, de a răspunde la violența bazată pe gen și de a face față unor provocări precum HIV SIDA, tuberculoza și malaria.
Aceasta înseamnă că subvențiile acordate pentru malarie sau alte boli includ plata pentru avorturi la cerere în țările respective. Ca urmare a acestor obiective axate pe avort, în 2022, bugetul Departamentului de Stat al SUA și al USAID a fost cu 12 % mai mare decât în anii precedenți și a totalizat 70 de miliarde de dolari.
Ideologia identitară: În 2021, strategia națională de gen a fost pusă în aplicare pentru ajutorul extern și a început să utilizeze așa-numita „abordare intersecțională”, care ia în considerare barierele și provocările cu care se confruntă cei care se intersectează cu forme agravante de discriminare.
În administrația Biden, intersecționalitatea a dictat modul în care USAID și-a conceput programele și a decis cine a primit finanțarea.
Diversitate, Echitate și Incluziune (DEI) la scară globală: Reprezentanții ONU care solicitau un ajutor menționau frecvent proiectul 1619 și spuneau că sclavia este un păcat originar al Americii. Administrația Biden a transformat adoptarea DEI de către comunitățile de culoare drept condiție esențială pentru a primi ajutor străin.
Schimbările climatice: Prin reintrarea în Acordul de la Paris, USAID a fost mobilizată în lupta împotriva schimbărilor climatice în întreaga țară și pentru a forța SUA să impună aceste schimbări climatice în străinătate.
În 2021, USAID a anunțat că va aloca 150 de miliarde de dolari în finanțări publice și private pentru climă până în 2030, majoritatea fondurilor provenind de la actori privați de servicii și din banii contribuabililor americani.
A existat și o integrare cu inițiativa OMS privind clima, sistemele de sănătate reziliente și sistemele de sănătate durabile, cu emisii reduse de carbon, precum și cu Administrația națională a atmosferei oceanice din SUA.
Spre exemplu, problema malariei a fost conectată cu subiectul schimbărilor climatice și cu politicile privind energia verde. America de Sud avea nevoie de 26 de miliarde de dolari pentru a-și transforma sistemul energetic, iar SUA, sub conducerea lui Joe Biden, și Europa s-au angajat să aloce fiecare 8,5 miliarde de dolari pentru a contribui la această tranziție. Acești bani ar fi facilitați prin intermediul USAID.
Nevoia perpetuă de ajutor extern: Afganistanul este exemplul cel mai elocvent al relației înșelătoare dintre ajutorul extern și reconstruirea unei națiuni. Chiar și după ce SUA s-au retras din Afganistan, USAID a fost folosită pentru a-i finanța continuu pe afgani.
UNRWA și terorismul: În momentul în care președintele Trump și-a încheiat primul mandat, Biden a revigorat această organizație și a scos rebelii Houthi din Yemen de pe lista americană a terorismului.
Scoaterea lor de pe această listă a însemnat primirea de fonduri sub forma unui ajutor extern. Ulterior, fondurile au fost deturnate pentru a ataca și ocupa Ambasada SUA din Sana.
USAID, doar pentru stânga: Din 50 de angajați USAID aleși la întâmplare, fundația „Heritage” a constatat că 48 au donat pentru candidații democrați și cauzele Partidului Democrat și doar doi dintre ei, pentru republicani.
În urma revoltelor provocate de moartea lui George Floyd, 1.000 de angajați ai USAID au cerut agenției să facă o declarație publică de susținere a mișcării „Black Lives Matter” și au acuzat USAID de „rasism structural”, deoarece nu a conceput planuri de combatere a rasismului sistemic, a nedreptății, a colonialismului și a brutalității poliției, în întreaga lume.
De asemenea, „Centrul Rockefeller”, una dintre cele mai de stânga organizații, a semnat un acord pentru a fi într-un parteneriat strategic cu USAID și toate contribuțiile politice individuale au mers către campanii progresiste.
Comitetul internațional de salvare a primit sute de milioane de dolari din banii contribuabililor pentru a-și finanța cauzele considerate extrem de partizane. Fostul copreședinte al acestui comitet a fost secretarul Trezoreriei în mandatul lui Barack Obama.
Consiliul de administrație îi include pe toți fondatorii Partidului Democrat și sprijină obiectivele politice progresiste.
Un alt beneficiar important de ajutor extern este „CARE International”. Acesta este, probabil, unul dintre cele mai partizane grupuri americane, care are în spate personalități precum Valerie Jared, Nancy Pelosi și Hilary Clinton.
În concluzie, acuză adversarii USAID, agenția înființată la început pentru a contribui la sfârșitul sărăciei și a foametei globale a devenit o organizație aliniată exclusiv cu agendele radicale progresiste.