După ce a transformat represaliile economice în principala sa armă de politică externă, Donald Trump amenință acum și Moscova cu măsuri punitive fără precedent, în încercarea de a determina Rusia să pună capăt războiului pe care l-a declanșat în Ucraina. Perspectiva ca doar o influență economică să poată forța o soluție diplomatică, iar Vladimir Putin să-și modifice planurile în urma acestor presiuni venite de la Casa Albă pare însă improbabilă.
Cu mult timp înainte de începerea noului său mandat în fruntea administrației de la Washington,
promitea că va intermedia o încetare rapidă a războiului Rusiei contra Ucrainei, oferind însă prea puține indicii asupra modului în care va încerca să atingă acest obiectiv.
Pe 22 ianuarie, la numai două zile după revenirea sa la Casa Albă, Trump a prezentat pârghia pe care intenționează să o folosească pentru a aduce Rusia la masa tratativelor: aplicarea unor sancțiuni suplimentare, dacă Moscova refuză inițiativa americană.
„Dacă nu ajungem la o înțelegere în curând, nu am altă opțiune decât să impun un nivel ridicat de taxe, tarife și sancțiuni pentru orice produs vândut de Rusia în Statele Unite, precum și în alte țări.”, a avertizat Trump, într-o postare apărută pe platforma lui de socializare Truth Social.
Complimentele anterioare ale lui Trump la adresa lui Putin, criticile sale față de ajutorul american acordat Kievului, precum și dorința lui aparentă de a pune capăt rapid luptelor au provocat o mare îngrijorare în rândul susținătorilor Ucrainei, care se temeau că noul lider de la Washington ar putea sacrifica interesele ucrainenilor doar de dragul unei înțelegeri, consolidând în cele din urmă poziția Rusiei.
Trump a vorbit însă dur în primele sale zile de mandat, atunci când s-a referit la Moscova. Postarea din 22 ianuarie a fost cea mai recentă dintr-o serie de comentarii punctuale, care își propun să sugereze că războiul pune Rusia pe butuci, iar Putin ar trebui să facă pace înainte de a fi prea târziu. Economia Rusiei „eșuează”, a scris, de altfel, Trump, pe aceeași platformă.
Tonul și conținutul acestor mesaje au fost, fără îndoială, atât pe placul Kievului, cât și al aliaților săi occidentali. Spre exemplu, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a declarat imediat că remarcile lui Trump au trimis un „semnal puternic”.
Moscova nu pare impresionată
De cealaltă parte, Moscova a ținut să transmită însă rapid că amenințarea cu noi sancțiuni nu va funcționa. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, afirma, pe 23 ianuarie, că Kremlinul nu vede în observațiile lui Trump „niciun element deosebit de nou”.
La rândul lui, prezentatorul de televiziune Vladimir Soloviov, una dintre cele mai puternice portavoci ale lui Putin, a fost la fel de disprețuitor, dar a folosit o formulare mai tăioasă, într-un efort ostentativ de a le transmite rușilor că nu ar trebui să fie îngrijorați.
„Cum este posibil să vorbești cu Rusia în acest fel?”, a spus el, într-un comentariu video postat pe platforma Telegram. „Ce, pierdem războiul? Se află cumva inamicul la porțile noastre?”
Aceste comentarii s-au făcut ecoul încrederii pe care Putin dorește să o insufle conaționalilor săi – aceea că războiul merge bine pentru Moscova, în ciuda pierderilor masive suferite de armata rusă pe câmpul de luptă, iar economia funcționează, în pofida inflației ridicate și a altor probleme.
Strategia noului lider american
Sub această fațadă optimistă, se ascund însă îngrijorări în privința ambelor aspecte invocate de propaganda rusă, iar unii experți sunt de părere că amenințarea lui Trump cu noi sancțiuni va agrava temerile deja existente în rândul rușilor.
„Cred că acest lucru va zgudui Kremlinul!”, este de părere Nigel Gould-Davies, analist principal în probleme legate de Rusia și Eurasia la „Institutul Internațional pentru Studii Strategice” din Londra.
„Trump face o declarație de intenție încă din primul moment posibil”, susține Gould-Davies, într-un interviu acordat postului „Radio Europa Liberă”.
Potrivit expertului, conducerea de la Kiev și susținătorii săi au fost până acum îngrijorați de faptul că „principala modalitate a lui Trump de a aborda problema încheierii războiului ar fi să pună presiune pe Ucraina și să-i reducă sprijinul, lăsând-o vulnerabilă”.
Cel puțin în aceste prime remarci ale noului șef al Casei Albe, a spus Gould-Davies, „Trump plasează problema încheierii războiului mai degrabă din punct de vedere al forțării lui Putin spre o soluție de compromis, decât din perspectiva de a obliga Ucraina să facă un compromis (…) Acest lucru era departe de a fi evident, în ceea ce-l privește pe Trump.”, mai precizează expertul.
Într-un material publicat în 23 ianuarie, Reuters cita „surse care cunosc situația” de la Moscova, afirmând că Putin „a devenit tot mai îngrijorat de convulsiile înregistrate de economia rusească în timp de război”.
Este citat fostul vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, Oleg Viugin, care afirmă: „Rusia, desigur, este interesată din punct de vedere economic de negocierea unui sfârșit diplomatic al conflictului”.
Problemele economice crescânde au „contribuit la opinia unei părți a elitei rusești și anume că este de dorit o soluționare negociată a războiului”, adaugă Reuters, citând două dintre sursele sale, care au vorbit sub rezerva anonimatului.
Amenințările lui Trump „îl pun pe Putin într-o situație dificilă”, a scris și fostul ministru lituanian de Externe, Gabrielius Landisbergis, pe platforma X. „Acum, Putin trebuie să aleagă: fie acceptă faptul că se teme de noi sancțiuni, deoarece economia sa este un dezastru, fie să dovedească faptul că ambițiile lui imperialiste nu vor fi limitate de aceste cereri.”
Compromis, dar în termenii Rusiei
În schimb, alte voci sunt mult mai sceptice, anticipând că problemele economice nu îl vor determina pe Putin să renunțe la obiectivul său de a domina Ucraina în totalitate, chiar dacă o încetare a focului sau un acord de pace ar permite Rusiei să controleze neoficial cele aproximativ 20 de procente din teritoriul țării vecine, pe care le ocupă în prezent.
„Ar trebui să evităm supraestimarea impactului acestor preocupări economice asupra planurilor lui Putin pentru Ucraina.”, a scris Tatiana Stanovaia, analist principal la „Carnegie Russia Eurasia Center”, într-un mesaj postat pe platforma X.
„În opinia mea, indiferent de situația economică, Putin va continua efortul său de a pune capăt războiului în termenii doriți de Rusia. Pentru el, acesta este un conflict existențial. Putin este profund atașat ideii că, fără o «Ucraină prietenoasă», supraviețuirea pe termen lung a Rusiei este în pericol.”, scrie Stanovaia.
În plus, tabloul prezentat de Trump în privința situației din Rusia „contrazice propriile convingeri ale lui Putin despre starea economiei sale”, pe care o consideră „o sursă de mândrie, în special în comparație cu economiile occidentale.”, susține Stanovaia într-o altă postare.
„Dacă Trump intenționează să folosească această abordare ca pârghie pentru a-l convinge pe Putin să facă anumite concesii, încercarea sa este sortită eșecului!”, este de părere analista.
Scepticii mai atrag atenția asupra faptului că rundele succesive de sancțiuni occidentale impuse de când Putin a lansat invazia asupra Ucrainei, în februarie 2022, nu au determinat Moscova să se oprească.
O altă întrebare este ce alte măsuri punitive mai rămân, după impunerea, de către administrația Biden, cu doar zece zile înainte de inaugurarea președinției lui Trump, a ceea ce oficialii americani au declarat a fi „cele mai semnificative sancțiuni” de până acum.
Sancțiunile secundare și „flota din umbră”
Alte voci susțin însă că lovirea suficient de dură a economiei rusești ar putea schimba calculele lui Putin.
Gould-Davies afirmă că mai există sancțiuni substanțiale, care ar putea fi adoptate contra Rusiei.
„Statele Unite au această armă unică și înfricoșătoare a sancțiunilor secundare.”, precizează el, referindu-se la măsurile impuse nu Rusiei însăși, dar care ar putea fi menite să descurajeze alte țări și entități dispuse să efectueze tranzacții ce ar ajuta Moscova să continue războiul contra Ucrainei.
Washingtonul și Occidentul ar putea, de asemenea, să intensifice sancțiunile contra „flotei fantomă” a Rusiei, navele adesea vechi și neasigurate, utilizate pentru a ocoli sancțiunile și a menține fluxul veniturilor încasate din petrol.
Rachel Ziemba, expertă în sancțiuni la „Centrul pentru o nouă securitate americană”, este de părere că aplicarea sancțiunilor economice existente și impunerea de sancțiuni secundare ar fi cele mai importante măsuri pe care administrația Trump le-ar putea lua.
Rusia a reușit să atenueze impactul sancțiunilor radicale ale SUA și al interdicțiilor tehnologice, cu ajutorul intermediarilor din țări terțe, precum China, Kazahstan, Uzbekistan și Kârgâzstan. Ziemba susține că aceste țări ar fi vulnerabile la sancțiuni secundare.
China a jucat un rol extrem de important în sprijinirea Rusiei prin facilitarea livrărilor de tehnologie cu dublă utilizare și achiziționarea de petrol.
„Un mare semn de întrebare ar fi dacă administrația Trump ar fi mai dispusă decât administrația Biden să sancționeze băncile chinezești pentru sprijinirea lanțurilor de aprovizionare militară ale Rusiei sau pentru cumpărarea de petrol rusesc.”, spune Ziemba.
Cine face primul pas?
Deocamdată, Kremlinul spune că nu a primit încă vești de la Casa Albă cu privire la organizarea unei posibile întâlniri Putin-Trump.
Administrația prezidențială de la Moscova a precizat, ieri, că încă nu a primit niciun semnal din partea Statelor Unite în privința organizării unei întâlniri între cei doi lideri, dar este pregătită pentru o astfel de întrevedere.
„Până în prezent, nu am primit niciun semnal de la americani.”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unei conferințe telefonice.
„Rusia rămâne pregătită pentru o întâlnire și, din câte am auzit, aceeași disponibilitate este manifestată și de către partea americană. Aparent, este nevoie de o anumită perioadă de timp pentru a stabili ceva.”, a mai spus el.
Putin a declarat, la sfârșitul săptămânii trecute, că ar trebui să se întâlnească cu Trump pentru a discuta despre războiul din Ucraina și prețurile la energie, probleme pe care președintele american le-a menționat în primele zile ale noului său mandat.
Trump, care a preluat funcția săptămâna trecută, a declarat, la rândul lui, că dorește să se întâlnească cu Putin și că vrea să pună capăt războiului, pe care l-a catalogat drept „ridicol”.
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/externe/trump-putin-kremlin-amenintari-casa-alba-987932.html