Tulburările declanșate de raidurile federale împotriva imigranților din Los Angeles au oferit președintelui Donald Trump un pretext mai mult decât discutabil pentru a face o demonstrație de forță. Aceasta pare, de altfel, confruntarea pe care Casa Albă o aștepta de multă vreme. Președintele american își cultivă acum imaginea de lider autoritar, dând semnalul unor posibile încălcări ale normelor constituționale.
Trimiterea trupelor din Garda Națională – în pofida opoziției guvernatorului Californiei și a primarului orașului Los Angeles, ambii democrați – pare pentru moment, în mare măsură, o acțiune cu valoare simbolică, menită să transmită ideea că administrația de la Washington ia măsuri ferme.
Desfășurarea rezerviștilor într-un moment tensionat și profund politizat al unei Americi divizate la un nivel fără precedent ar putea amplifica însă conflictele de stradă, declanșând acțiuni chiar și mai agresive din partea administrației Trump.
Spre exemplu, Comandamentul Nord-American a anunțat, duminică seara, că 500 de pușcași marini americani se află în stare de „pregătire pentru desfășurare”. Dacă aceștia ar fi trimiși efectiv în Los Angeles, prezența lor acolo ar constitui o escaladare periculoasă și discutabilă din punct de vedere constituțional.
În weekend,
ele au fost reprimate de forțele de ordine cu gaze lacrimogene și grenade de diversiune, în centrul Los Angelesului, precum și în orașul învecinat Paramount. Departamentul Șerifului din comitatul Los Angeles declara că protestatarii au aruncat obiecte și au fost violenți față de agenții federali și adjuncții de șerif.
Între timp, Trump părea să savureze momentul. „Ordinea va fi restabilită, imigranții ilegali vor fi expulzați, iar Los Angeles va fi eliberat!”, scria președintele pe rețeaua sa „Truth Social”, duminică.
Actualul locatar al Casei Albe pare să urmărească obiective politice ce depășesc actuala situație din Los Angeles, care, prin comparație cu precedente istorice, abia dacă justifică o intervenție prezidențială unilaterală.
În realitate, Trump transmite un avertisment jurisdicțiilor democrate din întreaga țară, care se opun politicii sale de deportare.
Mai mult decât atât, el demonstrează nu doar că este dispus să militarizeze represiunea asupra imigranților fără acte – promisiune-cheie a campaniei sale din 2024 -, în pofida constrângerilor legale existente.
El sugerează și faptul că ar putea utiliza armata, în special Garda Națională, pentru a reprima protestele și disidența, oferind astfel o perspectivă alarmantă într-o societate democratică de talia Americii.
Decizia luată de Donald Trump sugerează că acesta este dispus să calce în picioare tradiții și, foarte posibil, limite constituționale. Totodată, liderul american urmărește să exploateze ceea ce republicanii consideră a fi slăbiciunea democraților în materie de ordine publică.
Mișcarea consolidează imaginea autoritară pe care Trump dorește să o cultive: cea a unui „om forte”, aflat la comanda țării. Săptămâna trecută, președintele a fost surprins la marginea ringului unui meci de UFC, iar săptămâna aceasta urmează să o încheie cu tancuri defilând prin capitală, chiar de ziua lui, într-o paradă ce marchează oficial 250 de ani de la înființarea armatei americane.
Intervenție brutală în problemele Californiei
Trump a ordonat trimiterea a 2.000 de militari din Garda Națională în Los Angeles, după câteva zile de proteste și tulburări, provocate de raziile operate de „Immigration and Customs Enforcement” (ICE), în urma cărora zeci de persoane au fost arestate.
Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că decizia a fost necesară, din cauza incapacității autorităților californiene de a proteja atât agenții federali, cât și propriii cetățeni.
Trump a decis inițial să trimită agenți federali și resurse suplimentare în Los Angeles pentru a apăra agenții ICE și a securiza o clădire federală în jurul căreia se adunau protestatarii. Sâmbătă seara, s-a luat decizia de a mobiliza Garda Națională.
Cu toate că, duminică, discursul oficialilor administrației și al unor congresmeni republicani se inflamase, nu existau semne clare că situația scăpase de sub control sau că autoritățile locale nu mai făceau față.
De altfel, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, l-a acuzat pe Trump că a făcut „un gest intenționat provocator”. La rândul lui, primarul Los Angelesului, Karen Bass, afirma că desfășurarea Gărzii Naționale nu era „justificată”. Raportat la episoadele de tulburări sociale din ultimele decenii din SUA, situația din Los Angeles nu părea deosebit de gravă.
Duminică, trupele Gărzii Naționale au fost desfășurate în trei locații din Los Angeles, marcând aparent prima intervenție prezidențială de acest tip – fără coordonare cu guvernatorul statului – din ultimele decenii.
Imaginile televiziunilor americane au surprins soldați din Garda Națională a Californiei, aflați acum sub comanda directă a președintelui, și nu a guvernatorului Newsom, respingând protestatari în fața unui centru de detenție. Un ofițer federal era filmat trăgând o capsulă de gaz lacrimogen.
Semne de întrebare, legale și politice
Staționarea trupelor la clădiri federale reprezintă o distincție juridică importantă, întrucât, inițial, acestea nu au fost implicate direct în aplicarea legii.
O astfel de implicare ar încălca Legea „Posse Comitatus”, care interzice folosirea trupelor federale în activități de aplicare a legii pe teritoriul SUA, cu excepția cazurilor în care acest lucru este autorizat explicit de lege sau de Congres.
Totuși, chiar și în acest caz, situația legală nu este una clară. Administrația nu a invocat până acum Legea Insurecției („Insurrection Act”), care permite, în anumite circumstanțe, ca președintele să folosească armata pentru a înăbuși o revoltă sau o amenințare la adresa autorității federale într-un stat.
O analiză obiectivă a situației din Los Angeles nu indică, deocamdată, o tulburare de o asemenea amploare. Cu toate acestea, un important oficial din administrația Trump pare să-și aleagă cu grijă cuvintele. Consilierul pentru politici interne, Stephen Miller, a scris pe X că există doar două opțiuni: „Deportarea invadatorilor sau capitularea în fața insurecției”.
Faptul că un personaj-cheie din administrație face aluzie directă la Legea Insurecției și susține ideea că o „invazie” de imigranți justifică folosirea de către Trump a puterilor executive de urgență – aproape nelimitate – nu pare a fi o coincidență. Duminică, președintele a reluat această poziție pe „Truth Social”, afirmând că „mulțimi violente și insurgente atacă agenții federali”.
Cum își atinge Trump obiectivele
Desfășurarea Gărzii Naționale riscă, evident, să politizeze armata. Însă din punct de vedere politic, este o mișcare avantajoasă pentru Casa Albă.
Imaginile cu soldați în echipament de luptă și retorica administrației care promite să restabilească ordinea acolo unde liderii locali „refuză” să o facă, alimentează imaginea dură a lui Trump – o parte centrală a popularității sale în rândul electoratului republican.
De asemenea, situația creată întărește discursul republican, conform căruia orașele conduse de democrați sunt marcate de haos, criminalitate și lipsă de autoritate.
Prin trimiterea trupelor peste capul guvernatorului Gavin Newsom, Trump escaladează disputa cu acesta – unul dintre cei mai proeminenți democrați la nivel național – într-un moment în care președintele amenință și cu retragerea finanțării federale pentru California.
Acțiunea poate fi văzută astfel și ca un avertisment adresat altor „state albastre”, în sensul că programul de deportare ar putea fi militarizat, dacă acestea nu colaborează în privința politicii federale.
Spectacolul mediatic al desfășurării trupelor ar putea servi și ca o diversiune, mascând faptul că deportările nu au atins încă nivelurile așteptate de o parte dintre susținătorii președintelui.
De asemenea, într-un moment politic delicat – marcat de ruptura publică cu Elon Musk și incertitudinile privind un amplu proiect de cheltuieli interne – escaladarea unei controverse legate de imigrație îi permite lui Donald Trump să schimbe subiectul care i-a zdruncinat în ultimele zile conducerea.
Imigrația a fost constant unul dintre punctele forte ale retoricii sale politice. Totuși, un nou sondaj CBS publicat recent arată că, deși majoritatea americanilor susțin obiectivele lui Trump privind imigrația, 56% dezaprobă modul în care acesta le pune în aplicare.
Avertismente asupra derivei autoritare
Liderii republicani s-au grăbit să sprijine decizia lui Trump în privința Californiei, după câteva zile în care Washingtonul a fost distras de drama personală dintre președinte și Elon Musk.
„Avem un guvernator extrem de slab și înclinat spre haos, care nu aplică legile țării!” a afirmat senatorul republican Markwayne Mullin, din Oklahoma. „Președintele a fost foarte clar: dacă guvernatorul sau primarul nu își protejează cetățenii, atunci o va face el”.
Un alt senator republican, Ron Johnson, din Wisconsin, a minimalizat îngrijorările legate de folosirea Gărzii Naționale. „Trebuie desfășurate forțe masive pentru a preveni violențele. Ar fi bine dacă politicienii democrați n-ar mai alimenta tensiunile și nu i-ar mai încuraja pe oameni să protesteze față de unele acțiuni legale ale forțelor de ordine”, a spus el.
Democrații, în schimb, au criticat vehement acțiunile președintelui. „Îmi este teamă că nu face decât să inflameze și mai mult situația, iar el pare hotărât să facă exact asta!”, a acuzat Amy Klobuchar, senatoare din Minnesota.
„Guvernatorii analizează situația din statele lor și iau decizii. Dar, în acest caz, președintele, în mod repetat, a arătat că este dispus, unu: să încalce legea – lucru pe care l-am văzut în multe situații, nu doar în contextul imigrației – și doi: să alimenteze tensiunile!”, a adăugat ea.
La rândul lui, senatorul Bernie Sanders, independent din Vermont, care votează alături de democrați, a precizat: „Avem un președinte care împinge această țară rapid spre autoritarism”.
„Acest om vrea toată puterea. Nu crede în Constituție. Nu crede în statul de drept (…) crede că are dreptul să facă orice dorește!”, a adăugat Sanders.
Omul președintelui alimentează tensiunile
Îngrijorările în privința faptului că Trump dă frâu liber unor impulsuri autoritare, iar administrația sa ar căuta confruntări pentru a-și justifica expansiunea puterii executive au fost amplificate de un mesaj postat pe X de secretarul Apărării, Pete Hegseth, cunoscut drept un apropiat al președintelui.
Acesta a scris că, în cazul în care violențele continuă, „Pușcașii marini activi de la Camp Pendleton vor fi de asemenea mobilizați. Ei sunt în stare de alertă maximă”.
O astfel de amenințare, venită din partea secretarului Apărării, de a trimite pe străzile Americii trupe cu tradiție în bătălii istorice precum Belleau Wood, Iwo Jima sau Fallujah, nu doar că sfidează principiile unui guvern democratic republican, dar ar fi, aproape cu certitudine, ilegală, cu excepția cazului în care Trump ar invoca Legea Insurecției.
Deocamdată, condițiile prevăzute de această lege nu par deloc îndeplinite. Duminică, Trump declara că „încă nu este pregătit” să invoce respectiva lege.
Chiar și așa, contextul este tulburător, mai ales în lumina declarațiilor făcute de Trump anul trecut, atunci când a avertizat că este dispus să folosească armata împotriva „inamicului din interior.”
Aceste declarații vin după patru luni în care administrația a utilizat discreționar puteri prezidențiale controversate pentru a ataca diverse instituții, de la firme de avocatură și universități, până la mass-media. Totodată, au fost invocate stări de urgență naționale discutabile pentru a deschide accesul la atribuții executive extinse în domeniile comerțului și imigrației.
„Common Defense”, cea mai mare organizație de veterani cu implicare civică din SUA, a condamnat desfășurarea Gărzii Naționale în California. „Răspunsul militarizat la protestele din Los Angeles reprezintă o escaladare periculoasă, care subminează drepturile civile și trădează principiile pe care am jurat să le apărăm”, a declarat Naveed Shah, directorul politic al organizației și veteran al armatei americane.
Postarea lui Hegseth confirmă temerile celor care l-au considerat nepotrivit pentru funcția de secretar al Apărării – îngrijorarea că va executa orbește ordinele lui Trump.
Prin contrast, fostul șef al Pentagonului din primul mandat al actualului președinte, Mark Esper, a relatat în cartea sa că Trump a întrebat, în timpul protestelor provocate de uciderea lui George Floyd, dacă soldații ar putea „să tragă în picioare” în protestatarii adunați în fața Casei Albe.
În cadrul audierii pentru confirmarea sa în funcția de secretar al Apărării, Pete Hegseth a evitat în mod repetat să răspundă direct la întrebările senatoarei democrate Mazie Hirono, care l-a chestionat dacă ar executa un ordin prezidențial de genul celor discutate în trecut.
De asemenea, el a fost evaziv și atunci când senatoarea Elissa Slotkin l-a întrebat dacă este de acord că există ordine pe care un președinte le-ar putea da și care ar fi neconstituționale.
„Nu voi anticipa discuțiile pe care le-aș avea cu președintele. Totuși, există legi și proceduri în cadrul Constituției noastre care trebuie respectate”, s-a limitat să răspundă Hegseth, fără a se angaja clar într-un sens sau altul.
Până în prezent, prea puține lucruri din mandatul lui Hegseth sugerează că acesta ar fi dispus să se opună unor idei extreme venite din partea președintelui.
Acesta este și unul dintre motivele pentru care desfășurarea unilaterală de trupe de rezervă în Los Angeles este percepută de critici ca un prim pas într-un amplu efort al administrației Trump de a folosi armata în contexte de politică internă.