După ce a bulversat comerțul planetar, a dat peste cap piața bursieră, a vorbit despre anexarea Canadei, preluarea controlului asupra Groenlandei, relocarea palestinienilor din Gaza și redobândirea Canalului Panama, Donald Trump a luat la rând și Iranul, pe care pune acum o presiune uriașă, spre satisfacția lui Benjamin Netanyahu.
Într-o declarație surprinzătoare, marcă înregistrată, președintele Donald Trump a afirmat, la începutul acestei săptămâni, că a purtat „discuții directe” cu Iranul și, în plus, sâmbătă este planificată „o întâlnire foarte importantă”, la care vor participa oficiali „la nivel foarte înalt”.
Declarația a fost total neașteptată, având în vedere că, în weekendul care tocmai a trecut, Iranul a repetat că nu va purta discuții cu administrația de la Washington, atât timp cât Casa Albă menține „presiunea maximă”, iar Trump amenință cu bombardarea teritoriului
De altfel, Teheranul respinsese în ultimele săptămâni cererile lui Trump în vederea demarării de negocieri directe în privința programului nuclear iranian, sub amenințarea unui atac militar asupra republicii islamice, și părea să își mențină această poziție și la începutul săptămânii.
La scurt timp după anunțul făcut, luni, de către liderul american în privința demarării „negocierilor directe” pe tema programului nuclear al Teheranului, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a insistat că discuțiile de sâmbătă, care – a dezvăluit el – vor avea loc în Oman, vor fi „indirecte”.
Avertisment fără perdea
„Purtăm discuții directe cu Iranul, iar acestea au început. Vor continua sâmbătă. Avem o întâlnire foarte importantă și vom vedea ce se va întâmpla.”, le-a declarat Trump reporterilor în Biroul Oval, în timpul unei întâlniri cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, aflat în vizită la Casa Albă.
De altfel, liderul american pare să-și fi ales cu grijă momentul anunțului. Netanyahu a aplaudat imediat revenirea lui Trump la strategia exercitării unei presiuni maxime asupra iranienilor și a făcut chiar și o aluzie la o acțiune militară israeliană, dacă Iranul continuă să urmărească producerea unei bombe nucleare.
„Avem o întâlnire foarte importantă, sâmbătă, și ne vom ocupa direct de ei.”, a continuat Trump, referindu-se la iranieni. „Știți, o mulțime de oameni spun: «Dar poate că e mai bine să luați contact prin intermediari, nu tratați direct, negociați prin intermediul altor țări.» Nu! Avem de-a face direct cu ei!”, a spus președintele american.
„Cred că toată lumea este de acord că încheierea unei înțelegeri ar fi de preferat decât ceea ce este evident că ar trebui făcut. Iar această ultimă alternativă nu este ceva în care vreau să fiu implicat sau, sincer, în care Israelul vrea să fie implicat, dacă poate fi evitată.”, a spus Trump, făcând, aparent, o referire la opțiunea militară.
Continuând să vorbească despre potențiale lovituri viitoare asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, el a precizat: „Așa că vom vedea dacă putem evita un astfel de scenariu, care devine un teritoriu foarte periculos. Sperăm că aceste discuții vor avea succes. Și cred că ar fi în interesul Iranului ca acestea să aibă succes”.
„Iranul nu poate avea arma nucleară și, dacă discuțiile nu vor avea succes, chiar cred că va fi o zi foarte proastă pentru Iran!”, a mai avertizat Trump, din Biroul Oval.
Avertismentele lui Trump privind o acțiune militară împotriva Iranului au stârnit nervii deja tensionați în Orientul Mijlociu, după războiul din Gaza și Liban, loviturile militare din Yemen, înlocuirea conducerii în Siria și schimburile de focuri israeliano-iraniene.
Trump, care a consolidat prezența militară a SUA în regiune de la preluarea mandatului său, în ianuarie, anul acesta, a afirmat că i-a scris liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, în luna martie, pentru a sugera tratative directe.
Discuțiile directe nu ar putea avea loc fără aprobarea explicită a lui Khamenei, care, în februarie, afirma că negocierile cu SUA „nu ar fi inteligente, înțelepte sau onorabile”. La rândul lor, oficialii iranieni declarau că Teheranul nu va fi constrâns la negocieri.
Iranul vrea „negocieri indirecte”
Iranul nu a confirmat că au avut loc discuțiile bilaterale directe, la care s-a referit șeful Casei Albe. În schimb, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a postat pe platforma X că „discuțiile indirecte”, la nivel înalt, vor avea loc în Oman, adăugând: „Este atât o oportunitate, cât și un test. Mingea este în terenul Americii!”.
Marți, mass-media de stat din Iran anunțau că discuțiile vor fi conduse de Araqchi și de trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, cu intermedierea ministrului de Externe al Omanului, Badr al-Busaidi.
Cu câteva ore înainte de anunțul lui Trump, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, preciza că Iranul așteaptă un răspuns din partea SUA, la propunerea Teheranului pentru negocieri indirecte. El afirma că Republica Islamică consideră că a făcut o ofertă „generoasă, responsabilă și onorabilă”.
După anunțul lui Trump din Biroul Oval, un înalt oficial iranian, care a vorbit sub acoperirea anonimatului, a dezvăluit pentru Reuters: „Discuțiile nu vor fi directe (…) Vor fi purtate cu medierea Omanului.”.
Oman, care întreține relații cordiale atât cu SUA, cât și cu Iranul, a fost mult timp un canal pentru mesajele dintre cele două puteri rivale.
Publicația iraniană „Nournews”, afiliată principalului organism de securitate al țării, a descris declarația lui Trump cu privire la o întâlnire directă deja planificată ca făcând parte dintr-o „operațiune psihologică, menită să influențeze opinia publică internă și internațională”.
Teheranul, într-o poziție fragilă
Vorbind sub rezerva anonimatului, un al doilea oficial iranian a mărturisit, la sfârșitul săptămânii trecute, că este posibil să existe o fereastră de aproximativ două luni pentru a ajunge la un acord.
El a precizat că Teheranul este îngrijorat de perspectiva ca dușmanul de moarte al Iranului, Israelul, să lanseze propriul atac, dacă discuțiile durează mai mult.
Deocamdată, Netanyahu, care nu a manifestat niciodată un mare entuziasm față de negocierile SUA cu Iranul, a declarat că, dacă diplomația ar putea împiedica Teheranul să obțină vreodată arme nucleare, „într-un mod complet, așa cum s-a întâmplat în Libia, cred că ar fi un lucru bun”.
În timpul primului său mandat, derulat în perioada 2017-2021, Trump a retras în mod unilateral SUA din acordul încheiat în 2015 între Teheran și puterile mondiale, conceput pentru a limita activitatea nucleară a Iranului, în schimbul reducerii sancțiunilor. Trump a reimpus, de asemenea, sancțiuni americane radicale.
De atunci, Iranul a depășit cu mult limitele acordului privind îmbogățirea uraniului.
În prezent, statele occidentale acuză Iranul că deține un program clandestin de dezvoltare a capacității de a produce arme nucleare, prin îmbogățirea uraniului până la un nivel ridicat de puritate a fisurilor, peste ceea ce, în opinia lor, este justificabil pentru un program civil de energie atomică.
De cealaltă parte, Teheranul susține că programul său nuclear este utilizat în totalitate în scopuri energetice civile.
Schimbarea agresivă a tacticii folosite de Washington intervine într-un moment de vulnerabilitate pentru „Axa de rezistență” regională a Teheranului, pe care iranienii au construit-o și au întreținut-o cu costuri imense de-a lungul deceniilor, pentru a se opune atât Israelului, cât și influenței americane în Orientul Mijlociu.
Axa a fost serios slăbită de izbucnirea conflictului uriaș din regiune, provocat de atacul grupării palestiniene Hamas asupra Israelului, la 7 octombrie 2023.
Hamas, în Gaza, și Hezbollah, în Liban, au fost țintele unor lovituri fără precedent lansate de către armata statului evreu, în timp ce mișcarea Houthi, din Yemen, este atacată intens de raidurile aeriene americane, începând de luna trecută. Nu în ultimul rând, Israelul a afectat grav apărarea aeriană a Iranului, încă de anul trecut.
Concomitent, căderea președintelui sirian Bashar al-Assad, un alt aliat-cheie al Iranului, a slăbit și mai mult influența Republicii Islamice în regiune.
Casa Albă joacă la intimidare
În acest context, administrația de la Washington pare să forțeze mâna Teheranului.
Un al doilea portavion american este în drum spre regiunea Mării Roșii, pentru a sprijini operațiunile din Yemen. „USS Carl Vinson” se află în Oceanul Indian, iar Iranul a monitorizat cu atenție traseul acestuia, existând informații potrivit cărora conducerea de la Teheran a plasat forțele armate iraniene în stare de alertă maximă.
Bombardiere americane avansate desfășoară, de asemenea, operațiuni anti-Houthi din baza „Diego Garcia”, în Oceanul Indian, iar Teheranul este îngrijorat de proximitatea lor.
De altfel, în cea mai mare desfășurare unică de bombardiere „invizibile” din istoria SUA, Pentagonul a trimis șase aeronave B-2 „Spirit” la baza „Diego Garcia”.
Aceste bombardiere au capacitatea de a evita apărarea aeriană iraniană și pot transporta cele mai puternice arme americane de distrugere a adăposturilor și pozițiilor întărite inamice.
B-2-urile nu transportă doar bombe, ci și un mesaj pentru Iran: „Vedeți sabia noastră?”, afirma, săptămâna aceasta, un general american în retragere, citat de „Newsmax”.
Numeroși analiști militari sunt de părere că aceste bombardiere extrem de performante au fost mutate acolo pentru a interveni, în cazul unui atac asupra Iranului.
De cealaltă parte, Teheranul a avertizat statele arabe din Golf că nu trebuie să coopereze în niciun fel în vreo operațiune militară americană sau israeliană care ar viza Republica Islamică.
Până acum, țări precum Arabia Saudită au transmis că vor rămâne în afara oricărui conflict și nu vor permite utilizarea spațiilor aeriene pentru atacuri preventive asupra teritoriului iranian.
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/externe/trump-iran-casa-alba-teheran-994733.html