Riscul ca apropierea personală dintre Donald Trump și Vladimir Putin să ducă la stabilirea unui armistițiu ai cărui termeni să fie favorabili în întregime Moscovei este mai mare ca oricând. Spre satisfacția Kremlinului, o eventuală înțelegere încheiată peste capul Kievului ar putea fi pusă apoi pe biroul lui Volodimir Zelenski, fiind însoțită de vechile amenințări ale Casei Albe privind condiționarea ajutorului american și a schimbului de informații.
„Locația contează!”, observa, la sfârșitul săptămânii trecute, Donald Trump, fostul magnat imobiliar revenit în fruntea administrației de la Washington pentru un al doilea mandat.
La scurt timp, el anunța că întâlnirea cu Vladimir
va avea loc în Alaska – teritoriu pe care Rusia l-a vândut Statelor Unite în urmă cu 158 de ani în schimbul a 7,2 milioane de dolari.
Acolo, liderul de la Kremlin și-a propus să realizeze „afacerea imobiliară a secolului”: obținerea unor teritorii ucrainene pe care Moscova încă nu le-a cucerit.
Bineînțeles, conform propunerilor inițiale, totul ar urma să se negocieze în absența reprezentanților Kievului, deși, ieri, potrivit unor oficiali de rang înalt de la Washington, Casa Albă lua în calcul și invitarea președintelui Volodimir Zelenski în Alaska.
Actualul context militar favorizează în mod clar Moscova, iar Putin a acceptat imediat invitația lui Trump, după luni de negocieri de fațadă.
În aceste condiții, este greu de imaginat un scenariu în care summit-ul Trump-Putin să nu se încheie printr-un acord extrem de nefavorabil pentru Ucraina.
De altfel, Kievul și aliații europeni au reacționat cu indignare și critici vehemente la primele propuneri exprimate de trimisul lui Trump, Steve Witkoff, care se întâlnise în prealabil cu Putin la Moscova.
Potrivit acestor propuneri, pentru a se ajunge la un armistițiu, ucrainenii ar trebui să cedeze rușilor, de bunăvoie, părțile rămase neocupate din regiunile Donețk și Luhansk.
Zelenski a respins sâmbătă, fără echivoc, ideea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei, după ce Trump a sugerat că un eventual acord de pace ar putea include „un schimb de teritorii”.
„Ucrainenii nu își vor dărui pământul ocupantului!”, a transmis Zelenski într-un mesaj video, la câteva ore după declarațiile președintelui SUA, care păreau să ignore rolul Ucrainei în negocieri.
„Orice decizie luată împotriva noastră, orice decizie luată fără Ucraina, este, în același timp, o decizie împotriva păcii. Sunt decizii moarte; nu vor funcționa niciodată”, a avertizat liderul ucrainean, riscând să-l irite la culme pe șeful Casei Albe.
Cu ce s-ar alege ucrainenii
Kremlinul promovează de mult timp ideea de a lua teritorii ucrainene fără a trage un foc de armă, iar Witkoff s-a dovedit până acum un partener de dialog ușor de îndoctrinat.
În ultimele luni, trimisul lui Trump a dovedit o înțelegere superficială, atât față de conceptul suveranității Ucrainei, cât și față de imposibilitatea de a cere unei țări aflate în al patrulea an de război să renunțe la orașe apărate până acum cu pierderi umane uriașe.
Dacă privim concret propunerea lui Witkoff, Rusia este pe punctul de a încercui două localități-cheie din Donețk – Pokrovsk și Kostiantinivka – ceea ce ar putea plasa trupele ucrainene sub asediu în următoarele săptămâni. În ultimă instanță, Kievul ar putea fi, oricum, forțat să se retragă pentru a-și conserva resursele.
Restul regiunii Donețk, în special orașele Kramatorsk și Sloviansk, ridică însă probleme mult mai mari. Mii de civili trăiesc acolo, iar Moscova și-ar freca, fără îndoială, mâinile de bucurie să asiste la evacuări masive ale populației locale, urmate de intrarea nestingherită a trupelor rusești.
Refuzul președintelui Zelenski, exprimat sâmbătă dimineață, reflectă dilema unui comandant suprem, nevoit să gestioneze atât furia armatei, cât și neîncrederea profundă a populației față de vecinul care continuă să bombardeze orașele Ucrainei în fiecare noapte.
Ce ar putea primi Kievul în schimbul acestui „troc” despre care vorbește Trump? Poate doar câteva porțiuni de teritoriu, nesemnificative, din regiunile Sumî și Harkov, ocupate temporar de Rusia, ca parte a așa-numitei „zone tampon”, impuse de Putin.
Europa se teme de repetarea greșelii din 1938
Mai mult, deși obiectivul declarat al efortului diplomatic american este un armistițiu, până și acesta pare improbabil. Putin susține de multă vreme că o încetare imediată a focului – cerută insistent de SUA, Europa și Ucraina – este imposibilă, fără pregătiri tehnice privind monitorizarea și logistica.
În acest context, este puțin probabil ca el să-și fi schimbat poziția acum, într-un moment în care trupele sale avansează pe tot frontul de est.
De altfel, statele europene privesc cu suspiciune întrevederea Trump-Putin, temându-se de un scenariu similar celui petrecut în 1938, la Conferința de la München, atunci când premierii britanic, Neville Chamberlain, și francez, Édouard Daladier, Hitler și Mussolini au semnat un acord prin care Cehoslovacia era obligată să cedeze Germaniei regiunile sudete. Cehoslovacia nu a fost invitată la masa negocierilor.
La vremea respectivă, documentul semnat cu Hitler avea să se dovedească, ulterior, lipsit de valoare. În mod similar, Kremlinul a încălcat în repetate rânduri acordurile privind Ucraina, folosind pauzele doar pentru a-și reface forțele, înainte de a ataca din nou.
În plus, Putin nu și-a ascuns niciodată obiectivele: obținerea controlului total asupra Ucrainei și un nou echilibru strategic cu Washingtonul, care ar presupune abandonarea Kievului de către SUA.
Concomitent, consilierul său, Iuri Ușakov, care a prezentat Alaska drept „un loc ideal” pentru discuții economice între cele două superputeri, a sugerat chiar o posibilă reuniune viitoare, în Rusia.
Din această perspectivă, există riscul ca apropierea personală dintre Trump și Putin să ducă la o serie de întâlniri tehnice între echipele lor, pentru a stabili termenii unui armistițiu.
Un plan de schimburi teritoriale – favorabil în întregime Moscovei – ar putea fi apoi pus pe tapet și prezentat Kievului, însoțit de vechile amenințări ale Casei Albe privind condiționarea ajutorului militar și a schimbului de informații.
Foarte probabil, ar urma un scenariu deja cunoscut: apeluri telefonice între Emmanuel Macron și Trump, urmate de reluarea jocului diplomatic, într-un carusel de evenimente care s-ar învârti pe placul Rusiei, deoarece, pentru Putin, fiecare zi în plus înseamnă timp câștigat în vederea continuării ofensivei.
O scenă pregătită pentru un acord periculos
Față de încercările diplomatice precedente ale administrației Trump și discuțiile de fațadă întreținute de Moscova, în momentul de față au apărut doi factori noi.
În primul rând, India și China – prima riscând tarife vamale de 25% în două săptămâni, a doua așteptând să afle cu ce sancțiuni americane suplimentare va fi lovită – au discutat recent cu Kremlinul.
Este posibil ca aceste convorbiri să fi oferit un impuls suplimentar pentru întâlnirea lui Putin cu Trump sau, cel puțin, pentru afișarea unei deschideri diplomatice a Moscovei.
Ambii giganți asiatici ar putea fi îngrijorați de perspectiva ca importurile lor de energie să fie afectate de sancțiunile secundare americane, cu care au fost amenințați de Trump.
În al doilea rând, Trump susține de ceva vreme că și-a schimbat perspectiva în privința liderului rus. Termeni precum „dezamăgit”, „dezgustător” și „mă amăgește” au apărut recent în vocabularul său public, de câte ori s-a referit la Putin.
Cu toate acestea, președintele american pare capabil să evite orice acțiune care ar putea provoca Moscovei pagube reale, iar amenințările sale și termenele-limită impuse de Casa Albă expiră fără consecințe, unul câte unul.
De data asta însă, el este înconjurat de aliați și de republicani care îi reamintesc tot mai insistent cât de falimentară s-a dovedit această strategie în trecut.
Teoretic, o serie de lucruri s-ar putea schimba în bine după întrevederea dintre cei doi lideri mondiali. În realitate, cadrul pare pregătit pentru un rezultat sumbru pentru Kiev.
Putin observă deja cum cea de-a treia amenințare cu sancțiuni americane se evaporă, armata lui câștigă teren pe linia frontului, iar el primește prima invitație în SUA, după un deceniu, pentru a discuta despre pace în Ucraina, fără ucraineni la masa negocierilor.
În plus, liderul de la Kremlin întrezărește perspectiva de a obține noi teritorii, fără a trage un singur foc de armă. Iar asta, chiar înainte ca fostul spion al KGB să-și etaleze din nou abilitățile de negociator în fața lui Trump.
Deși va avea loc peste câteva zile, întâlnirea din Alaska se conturează deja ca o înfrângere sigură pentru Kiev.
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/externe/intalnire-trump-putin-dezmembrare-ucraina-1006260.html