13 martie 2025, 20:40
Secretarul general al NATO Mark Rutte, venit să pledeze cauza Alianţei Nord-Atlantice pe lângă Donald Trump, s-a trezit joi într-o poziţie delicată, atunci când preşedintele american şi-a reptat intenţia de a anexa Groenlanda, relatează AFP.
Republicanul a fost întrebat, în Biroul Oval, despre voinţa sa de a anexa la Statele Unite uriaşa insulă arctică, un teritoriu autonom al Danemarcei, o ţară care este fondatoare a NATO.
”Asta se va întâmpla”, a dat el asigurări.
President Trump on the annexation of Greenland: „I think it’ll happen…We need that for international security.”
— Julia (@Jules31415)
Arătându-l pe Mark Rutte, aşezat lângă el, Donald Trump a spus apoi ”stau aici cu un om care ar putea să joace un rol-cheie” în această afacere şi a adăugat ”ştii, Mark, avem nevoie de ea pentru securitatea internaţională”.
”În privinţa Groenlandei şi alăturării sale sau nu Statelor Unite, eu am să rămân în afara acestei discuţii”, a reacţionat cel vizat, cu un zâmbt stânjenit, adăugând că nu vrea ”să antreneze NATO în asta”.
În urma alegerilor legislative de marţi, Groenlanda caută un guvern de coaliţie capabil să-i determine marşul către independenţă, cu scopul de a contracara apetitul lui Donald Trump.
”TREABĂ FANTASTICĂ”
Preşedintele american l-a flatat însă pe invitatul său, apreciind că face o ”treabă fantastică” la conducerea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
El a plusat şi a dat asigurări că NATO a ”devenit mult mai solidă mulţumită (propriei sale) acţiuni”, în timpul primului său mandat (2017-20210), în care le-a cerut statelor membre să-şi crească bugetele apărării.
Această vizită intervine într-un moment delicat al Războiului din Ucraina.
Donald Trump a apreciat joi că Vladimir Putin a făcut o declaraţie ”foarte promiţătoare” despre un armistiţiu în războiul declanşat prin invazia rusă din 2022, adăugând însă că aceasta ”nu este completă”.
Preşedintele rus a anunţat joi că ţara sa este ”pentru” un armistiţiu, însă a evocat ”probleme impotante de rezolvat”, după ce Statele Unite şi Ucraina au elaborat un plan în vederea unui armistiţiu pe o perioadă de 30 de zile în cadrul unor negocieri în Arabia Saudită.
Mark Rutte a ”salutat”, la rândul său, acţiunea lui Donald Trump şi a apreciat că el a ”scos (situaţia din Ucraina) din impas”.
El a subliniat că cheltuielile europenilor au crescut puternic în primul mandat al lui Trump şi a evocat anunţţurile făcute de la întoarcerea sa la putere la 20 ianuarie.
”Ceea ce s-a petrecut în aceste ultime săptămâni este cu adevărat impresionant”, a declarat fostul premier olandez, subliniind de exemplu discuţiile din Germania cu privire la investiţii militare uriaşe şi planurile Uniunii Euroipene (UE) în acelaşi sens.
Dacă unii dintre aliaţii Statelor Unite prevăd să-şi ”umfle” cheluielile militare, o fac din cauză că sunt îngrijoraţi de voinţa afişată de preşedintele american de a rupe cu moştenira diplomatică a primei puteri mondiale şi mai ales cu rolul ei de garantă a securităţii democraţiilor occidentale.
Miliardarul republican în vârstă de 78 de ani nu şi-a temperat criticile la adresa NATO de la întoarcrea sa la Casa Albă, ci din contră.
”Dacă nu plătesc, nu-i voi apăra”, a tunat el recent.
”Cea mai mare problemă a mea cu NATO (…) este că dacă Statele Unite aveau o problemă şi apelau la Franţa sau la alte ţări pe care nu le voi numi, spunând «avem o problemă», credeţi că ar veni să ne ajute, aşa cum ar trebui să facă? Nu sunt sigur…”, a declarat Donald Trump, căruia preşedintele francez Emmanuel Macron i-a răspuns sec evocând ”respectul” necesar între ţările aliate.
În spatele acestor critici ale lui Donald Trump, însuşi motivul existenţei NATO este pus în discuţie, mai ales celebrul Articol 5 care stabileşte principiul apărării reciproce – dacă o ţară membră este atactă, toate celelalte sunt obligate să-i sară în ajutor.
Acest articol a fost invocat doar o singură dată, după atentatele de la 11 septembrie 2001 la New York.
Washingtonul vrea de-acum ca statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice să-şi crească bugetele militare la 5% din PIB.
Este vorba despre un procent mult mai mare decât cel de 2%, în vigoare în prezent, atins doar de nouă dintre cele 32 de state membre anul trecut, potrivit NATO.
Bugetul Statelor Unite era în 2024 de 3,4% din PIB.