Ziua Minorităților Naționale din România este marcată anual la 18 decembrie și reprezintă un prilej de recunoaștere a diversității etnice, culturale, lingvistice și religioase care a contribuit la formarea și dezvoltarea societății românești.
Această zi a fost instituită pentru a promova respectul, dialogul intercultural și conviețuirea pașnică dintre populația majoritară și cele 20 de minorități naționale recunoscute oficial în România, printre care se numără maghiarii, romii, germanii, ucrainenii, sârbii, slovacii, cehii, croații, bulgarii, turcii, tătarii, grecii, evreii, armenii, rușii lipoveni, italienii, albanezii, polonezii și macedonenii.
De-a lungul istoriei, minoritățile naționale au trăit alături de populația română majoritară, contribuind activ la viața economică, culturală și socială a țării.
În Transilvania, Banat, Dobrogea, Bucovina sau Maramureș, comunitățile etnice au conviețuit în aceleași orașe și sate, împărțind spațiul de viață, tradițiile locale și momentele istorice importante.
Această conviețuire a dus la un schimb cultural permanent, vizibil în arhitectură, gastronomie, meșteșuguri, limbaj și obiceiuri.
România este recunoscută pentru cadrul legislativ favorabil protejării drepturilor minorităților, acestea având acces la educație în limba maternă, la manifestarea liberă a identității culturale și religioase, precum și la reprezentare parlamentară. Aceste drepturi au contribuit la păstrarea identității minorităților, fără a afecta coeziunea socială.
Ziua Minorităților Naționale subliniază faptul că diversitatea este o resursă, nu o sursă de diviziune. Experiența istorică a României arată că dialogul, respectul reciproc și cooperarea au permis comunităților etnice să trăiască împreună în mod pașnic.
Imagine: Gemini AI