Copiii, frigul și teama de răceală: În multe familii, venirea sezonului rece aduce cu sine aceeași dilemă veche: trebuie sau nu scoși copiii afară când temperaturile scad?
Pentru mulți părinți, frigul este aproape sinonim cu boala. O geacă desfăcută, o ieșire „prea lungă” afară sau o joacă în aer rece sunt adesea privite ca o invitație sigură la răceală.
Totuși, această convingere, atât de răspândită, nu este susținută de știință.
Răceala nu este cauzată de temperaturi scăzute, ci de virusuri. Acesta este un fapt medical clar.
Un copil sănătos poate avea între 6 și 8 episoade de infecții respiratorii pe an, mai ales după intrarea în colectivitate, fără ca acest lucru să însemne că are probleme medicale, a explicat medicul specialist pediatru Iulius Jugănaru, de la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara,citat deEdupedu.
Copiii se îmbolnăvesc mai des în sezonul rece nu pentru că ies afară, ci pentru că petrec mai mult timp în spații închise, slab aerisite, unde intră în contact direct cu alți copii și adulți purtători de virusuri.
Frigul poate slăbi temporar mucoasa nazală sau poate crea un disconfort, dar nu este cauza bolii. Cu alte cuvinte, aerul rece nu „îmbolnăvește”, virusurile o fac.
Paradoxal, tocmai evitarea ieșirilor afară poate crește riscul de îmbolnăvire. Aerul curat, mișcarea și expunerea la lumină naturală au un rol important în menținerea sănătății copiilor.
Studiile arată că activitatea fizică moderată, inclusiv pe vreme rece, sprijină funcționarea sistemului imunitar și contribuie la un somn mai bun și la o stare generală de bine.
Copiii care ies regulat afară tind să fie mai activi, mai echilibrați emoțional și, pe termen lung, mai rezistenți la infecții comune.
Un alt aspect important este adaptabilitatea organismului. Corpul uman, inclusiv al copiilor, este construit să se adapteze la variații de temperatură.
Copiii, frigul și teama de răceală
Expunerea treptată și regulată la aer rece ajută organismul să-și regleze mai eficient temperatura și să reacționeze mai bine la schimbările de mediu.
De aceea, în multe țări nordice, copiii ies afară zilnic, chiar și iarna, inclusiv în cadrul programelor de grădiniță.
Această practică nu este considerată riscantă, ci benefică, atâta timp cât copiii sunt îmbrăcați adecvat.
Desigur, asta nu înseamnă că orice ieșire pe vreme rece este lipsită de riscuri.
Temperaturile extreme, vântul puternic, umezeala sau hainele nepotrivite pot crea disconfort și pot duce la hipotermie sau la scăderea rezistenței organismului.
De asemenea, un copil deja bolnav sau epuizat are nevoie de odihnă, nu de expunere suplimentară. Problema nu este frigul în sine, ci lipsa adaptării la condiții.
Un pericol mai frecvent decât frigul este, de fapt, supra-protejarea. Copiii îmbrăcați excesiv transpiră, iar hainele umede pot accentua senzația de frig.
Pediatrii recomandă îmbrăcarea în straturi, cu materiale care permit pielii să respire, astfel încât copilul să rămână cald, dar nu supraîncălzit.
În final, întrebarea nu ar trebui să fie „se răcește copilul dacă iese afară când e frig?”, ci „este copilul pregătit pentru condițiile de afară?”.
Dacă este sănătos, îmbrăcat corespunzător și expus unor temperaturi rezonabile, ieșitul afară nu doar că nu îl îmbolnăvește, ci îi face bine.
Frigul moderat nu este un inamic al copilăriei, ci o parte firească a mediului în care corpul învață să devină mai puternic.