Multă vreme politicienii români s-au temut de ong-urile cu rădăcini și ramificații internaționale. Cu adversarii se mai ciondăneau, cu ong-urile, de nici un fel.
În 28 mai 2015, prin vocea lui Victor Ponta, guvernul României dezinforma opinia publică în sprijinul așa-zișilor ecologiști: „Premierul condamnă cu fermitate actele de agresiune fizică asupra unor activiști pentru mediu, comise în urmă cu patru zile pe Râul Alb, județul Hunedoara, și cere identificarea și tragerea la răspundere a agresorilor”.
Victor Ponta n-avea habar ce s-a petrecut la Râul Alb dar apăra ong-ul cu ochii închiși. În fapt, agresiunea fizică asupra „activiștilor de mediu” avusese drept efect o infirmitate pe viață a proprietarului unui teren și o condamnare la 6 ani de detenție a unuia dintre „activiștii de mediu”. Fake news la nivel înalt. Frăția instituțiilor publice cu ong-urile de mediu a mers și mai departe. În 27.02.2018, bietul procuror de la Alba Iulia, Augustin Lazăr, promovat procuror general, semna un acord de colaborare cu Greenpeace România în care la articolul 4, punctul c, prevedea:
“Fundaţia acordă sprijin procurorilor care efectuează sau supraveghează urmărirea penală în cauze care privesc încălcarea faptelor care fac obiectul prezentului Protocol, precum şi organelor de poliţie judiciară din supravegherea acestora, asigurându-se că personalul său răspunde, în cadrul prevăzut de Codul de Procedură Penală, solicitărilor acestora de a declara în calitate de martori, de a furniza înscrisuri ori probe materiale pe care le deţin, de a participa la activităţi de cercetare penală
Statul român se uita la cîteva ong-uri ca la soare și ca la Comisia Europeană. Nu care cumva să ne încurce la amenințătoarele MCV-uri! S-a plecat în fața pretențiilor și a tremurat de teama protestelor și a ecourilor internaționale.
Declic face parte dintre organizațiile create după model internațional și a fost finanțat de acestea dar și de guvernul român, de diverse fundații și grupuri sub aparența că primește petiții de la oricine, le promovează, le rostogolește pe net și ajunge la organizarea de mitinguri și proteste care influenţează decizii majore din România. Sub aparența unor grupuri civice, ong-urile au devenit un fel de arbitru, de dirijor și de instrumente de presiune și de intervenție în politica României.
Cum a ajuns Declic, un ong de familie, localizat într-un sat mic din județul Cluj, numit Vlaha, să devină o forță de presiune în România? E ca și cum un cătun din Franța năvălește la poarta Palatului Elisee și vrea să schimbe politica Franței și procurorii aflați în funcție. Sau în altă țară, în SUA sau în Anglia. Din satul Vlaha pînă la poarta Cotrocenilor este drum lung. Un țăran n-ajunge niciodată. Declic, cînd vrea sau cînd primește un sfat. Unii ar zice, imposibil de parcurs și incredibil. Nu putem încerca niște explicaţii decît urmărind evoluția Declic de la înființare și pînă astăzi, cînd dintr-un mic grup de absolvenți de jurnalistică rămași pe lîngă presă, s-a născut un ong fervent susținător al ideilor USR și al președintelui Nicușor Dan. Culmea, acum să-l contreze și să-i ceară socoteală președintelui României pentru o decizie sau alta. Exact ca C.T. Popescu!
De data aceasta, Declic și suratele sale într-ale protestelor s-au arătat la Poarta Palatului Cotroceni cu aerul că ar cere socoteală pentru numirea procurorilor: „Ieșim din nou în stradă pentru justiţie și-i cerem președintelui Nicușor Dan să oprească gruparea Voineag-Florenţa din a distruge și fărâma de încredere pe care societatea o mai are în magistratură ”.
Declic s-a numit inițial „Efectul fluture”. Ce este acesta? „În teoria haosului,efectul fluture este sensibilitatea dependenței față de condițiile inițiale, în care o mică schimbare într-un loc dintr-un sistem neliniar determinist poate duce la diferențe mari într-o stare târzie” (Wikipedia).
Probabil că mulți compatrioți cînd au auzit de denumirea Efectul fluture i-au luat în tărbacă și le-au zis să dea sau să nu mai dea din aripi sau chiar să-și ia zborul. Oricum, n-au izbutit mare lucru pentru că după cîteva acțiuni încercate Asociaţia „Efectul fluture” s-a prefăcut în „Declic”. Un fel de „noi declanșăm schimbarea!”. Cu un gest mic poți obține o schimbare importantă. Cu o petiție pe net, super și inteligent rostogolită, poți bloca guvernul, președintele sau un proiect de lege. Ong-ul Declic s-a arătat disponibil la orice petiție propusă de oricine. A strîns membri și susținători, prieteni și sponsori și a crescut pînă la a spune că are astăzi un milion și două sute de mii de membri și numai cîțiva angajați. Şi fonduri de milioane. Şi nu mai este un ong, ci o comunitate. Mîine-poimîne, pretinde că este chiar poporul român. Dar dacă luăm la mînă campaniile, vedem repede că subiectele sunt propuse de o anume orientare politică, de un grup de interese, chiar de un partid. Din ce în ce mai vizibil și mai des, pozițiile și campaniile Declic (ca și ale unor surate) au început să semene cu ale USR-ului.
Cine sunt inițiatorii? Pe listele celor zece membri ai mișcării se află absolvenți de jurnalistică, istorie și studii politice care n-au prea făcut pureci în meseria lor. Nu s-au afirmat nici în jurnalistică, nici în activitatea didactică, nici în business. Se spune că Roxana Pencea, fostă administrator special într-o companie, ar fi fost acuzată de transfer fraudulos al unui autoturism. Nu le-au ieșit cele obișnuite.
La vremea respectivă și Roxana Pencea Brădățean și Tudor Brădățean au transformat postura de ong-ist anonim într-o profesie de militant civic implicat în comunicare și politică. Şi dacă luăm în calcul datele existente la autoritatea fiscală din milioanele strînse în fiecare an, cei cîțiva militanți din inima Declic, cel mult 10-12, trăiesc bine și organizează proteste și campanii și se luptă cu cei care îi încurcă. Între 2016 și 2026 Declic apare cu 106 dosare în instanțele din România. Sunt 88 de dosare în contencios administrativ și fiscal, în 17 spețe civile și 1 dosar penal.
Iată cum arată un an financiar din evidențele ANAF:
„Indicatori din situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2023depuse la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor de către entităţile care au aplicat Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3103/2017 privind aprobarea Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cu modificările și completările ulterioare ASOCIATIA DECLIC cod unic de identificare: 25862117 Indicatori din BILANȚ lei
Active imobilizate – total Active circulante – total Cheltuieli în avans – Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an Active circulante nete, respectiv datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii ce trebuie platite într-o perioada mai mare de un an – Provizioane – Venituri în avans – Capitaluri proprii – total
Fonduri privind activitatile fără scop patrimonial 0 Capitaluri Total Indicatori din CONTUL REZULTATULUI EXERCITIULUI lei Venituri din activitatile fără scop patrimonial – prevederi anuale – Venituri din activitatile fără scop patrimonial – la 31.12.2023:
Cu cîțiva oameni pe state de plată, numai din donații și sponsorizări, lucrurile nu arată deloc rău. Un salariu, mitinguri peste mitinguri și proteste peste proteste, o activitate și scopuri diverse, valuri și o imagine din ce în ce mai influentă.
Încă din vara lui 2015, Marcel Bot avea să publice în Ziarul Hunedoreanului un articol intitulat „Ipocrizia activiștilor și interesul comunitar”. Il reproduc în parte pentru că a fost primul semnal care sublinia falsitatea jocului:
„Idealurile măreţe nu dau faliment. Mereu se vor găsi oameni inimoşi şi cinstiţi care să iasă în stradă şi să protesteze în apărarea naturii, a dreptăţii sau a libertăţilor de tot felul, fără să ştie că activiştii care se folosesc de buna lor credinţă încasează zeci, sute de mii de euro. Activismul cu normă întreagă costă mult Protestele împotriva mineritului sunt răsplătite cu fix. 61.920,15 de euro. (Asta într-o primă fază, dar mai urmează alţi bani începând cu luna august a acestui an.) Banii au fost încasaţi de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) împreună cu partenerii (Asociaţia Aurarilor Alburnus Maior, Asociaţia Transilvania Verde, Centrul Regional Formatest, Bankwatch România, CEE Bankwatch Network). Finanţarea a început la data de 1 mai 2014, odată cu implementarea proiectului Mining Watch România, finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Ipocrizia activiştilor şi interesul comunitar Proiectul îşi propune – printre altele – „promovarea de luări de poziţii” (mitinguri, proteste), iar „grupul ţintă” este, în special, comunitatea locală. „Mineritul este o industrie cu miză extrem de mare pentru politicile publice şi pieţele financiare, dar mai ales pentru comunităţile direct afectate”, spun activiştii plătiţi să se ocupe de propagandă. Problema e că propagandiştii exact de dorinţele comunităţii locale nu ţin cont. La Certej, localnicii nu ies în stradă să protesteze împotriva proiectului minier. Ba dimpotrivă. Activiştii protestează în Bucureşti, Deva, Alba, Cluj şi prin alte oraşe, dar nu la Certej. Acolo, oamenii şi-au dat consimţământul în favoarea mineritului. Dar părerea lor nu contează…”
Sursa: https://cotidianulhd.ro/ce-vrea-declic-si-de-unde-vine/