În timp ce Uniunea Europeană impune reguli tot mai stricte privind gestionarea deșeurilor textile, realitatea din teren în România este fragmentată. Analizând datele recente furnizate de „Harta Reciclării”, județul Dâmbovița, și în special municipiul Târgoviște, se află într-un moment de răscruce: pe de o parte, există o infrastructură incipientă, iar pe de altă parte, cifrele de colectare pălesc în fața unor orașe de dimensiuni similare care au pariat pe parteneriate strategice. Târgoviște are containere stradale amplasate în zona platformelor de colectare a deseurilor menajere si reciclabile. În primele 10 luni ale lui 2025, luni care au stat la baza studiului amintit, au fost colectate doar 1,38 tone de textile uzate. Cantitățile colectate au fost predate mai departe către firma Expert Recycling. Containerele pentru colectarea deșeurilor textile amplasate în Târgoviște aparțin, în mare parte, unor parteneriate între Primăria Municipiului Târgoviște și entități private sau asociații specializate, precum și unor operatori de salubritate locali.
Dacă ne uităm la Târgoviște (populație aprox. 79.000 locuitori), infrastructura de colectare a textilelor se bazează în principal pe cele 15 containere amplasate în oraș. Deși acest pas este unul lăudabil, eficiența sistemului depinde critic de frecvența ridicării și de educația cetățenilor pentru a evita contaminarea deșeurilor.
În România, Oradea (183.000 locuitori) a devenit „campioana” reciclării textile, raportând o cantitate impresionantă de peste 558 de tone în primele 10 luni din 2025. Secretul lor? Nu doar numărul de containere (110 stradale), ci modelul hibrid cu o componentă socială: Parteneriat cu Asociația Filantropia pentru donații și o componentă industrială: Colaborarea cu firme specializate (TexCycle) care transformă hainele uzate în lavete industriale sau izolații.
Lecția orașelor mici: Aiudul dă ora exactă
O surpriză majoră vine din județul Alba. Municipiul Aiud, cu o populație de doar 15.500 de, a reușit să colecteze 10,8 tone de textile. Cum? Printr-o strategie dinamică: utilizează 4 containere mobile care sunt mutate periodic în diferite zone ale orașului în cadrul unor campanii trimestriale. Această metodă „vânează” practic zonele cu cel mai mare potențial de colectare, oferind o lecție de agilitate administrativă pentru primăriile din întreaga țară
Aradul și Piteștiul: Cantități care obligă la acțiune
Târgoviștea se află într-o competiție indirectă și cu orașe precum Arad sau Pitești, care au populații mai mari, dar care au și colectat cantități mari.
Conform raportului, principalele bariere identificate la nivel național, care se reflectă și în județul Dâmbovița, sunt:
Lipsa reciclatorilor dedicați: Multe primării colectează textilele, dar nu au unde să le trimită pentru prelucrare, acestea ajungând adesea tot la groapa de gunoi. Contaminarea: Hainele aruncate în containere sunt adesea murdărite de deșeuri menajere, devenind imposibil de reciclat. Costurile logistice: Operatorii de salubritate sunt uneori reticenți în a prelua acest flux nou fără subvenții clare.