În timp ce creștinii ortodocși din România sunt astăzi în sâmbăta lui Lazăr, sute de mii de credincioși din Transilvania, Moldova și din alte mari orașe ale țării sărbătoresc, sâmbătă spre duminică noapte, Învierea lui Hristos.
Sunt catolicii și reformații României, comunități cu rădăcini adânci în istoria acestor locuri, cu tradiții liturgice distincte și cu o prezență culturală care depășește cu mult ponderea lor numerică.
Ambele confesiuni folosesc calendarul gregorian, motiv pentru care Paștele lor coincide în fiecare an cu cel al lumii occidentale și se desparte de Paștele Ortodox.
Catolicii reprezintă aproximativ 4-5% din populația României. Cea mai compactă și mai vizibilă comunitate catolică este cea a maghiarilor din Transilvania, concentrată în special în județele Harghita, Covasna, Mureș, Cluj și Alba. Orașe precum Alba Iulia, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc sau Târgu Mureș au parohii catolice cu tradiții de secole.
Cum se celebrează Paștele catolic
Vigilia Pascală este celebrată în noaptea de sâmbătă spre duminică și considerată cea mai importantă liturghie din întregul an. Ea începe în întuneric deplin, în fața bisericii, cu sfințirea focului pascal. Din această flacără nouă este aprins lumânarul pascal, care este purtat în procesiune în interiorul bisericii în timp ce credincioșii aprind lumânările proprii de la flacăra sa.
De trei ori răsună în întuneric cântarea „Lumen Christi”, Lumina lui Hristos, iar adunarea răspunde cu „Deo gratias”.
Urmează Liturgia Cuvântului, cu o serie de lecturi din Vechiul și Noul Testament mai numeroase decât în orice altă slujbă a anului, trasând marele arc al istoriei mântuirii de la Creație până la Înviere.
Duminică dimineața urmează Liturghia solemnă de Paști, cu predică festivă, orgă și, acolo unde există, cor parohial.
Masa de familie din duminica Paștelui este un moment important: mielul pascal, ouăle roșii, cozonacul și alte bucate specifice primăverii împodobesc mesele din casele catolice la fel ca în tradiția ortodoxă.
În comunitățile maghiare din secuime există și obiceiul stropitului de Lunea Paștelui. Băieții și bărbații merg la casele fetelor și le stropesc cu apă de parfum sau cu apă, primind în schimb ouă roșii și alte daruri.
Cum petrec Reformații din România
Comunitatea reformată (calvină) din România este una dintre cele mai vechi și mai bine organizate comunități protestante din această parte a Europei. Astăzi, reformații reprezintă aproximativ 3% din populația României, aproape în totalitate de etnie maghiară.
Paștele Reformat diferă în mod semnificativ de cel Catolic în ceea ce privește forma liturgică, deși conținutul teologic, celebrarea Învierii, este același.
Reforma calvină a secolului al XVI-lea a simplificat radical ritualul religios, îndepărtând tot ceea ce considera adăugiri ulterioare față de practica primelor comunități creștine.
Prin urmare,slujba reformată de Paști nu are nici Vigilia Pascală cu foc sfințit, nici lumânarul pascal, nici procesiuni solemne.
Centrul absolut al Paștelui Reformat este slujba de duminică dimineața, un serviciu divin sobru, structurat în jurul predicii, al citirii Scripturii și al cântării psalmilor și imnurilor.
Muzica joacă și ea un rol important, deși diferit față de tradiția luterană. Reformații cântă psalmi și imnuri.
Masa de familie de Paști este și la reformați un moment important, cu bucatele tradiționale comune întregii zone transilvănene.
În comunitățile maghiare catolice sau reformate din Transilvania, este foarte comun salutul „Áldott húsvéti ünnepeket! ” (în traducere: „Sărbători de Paște, binecuvântate”!)
Salutul se folosește în special duminică, în ziua Învierii, și în zilele următoare ale sărbătorii. În plus față de saluturi, catolicii și reformații se concentrează pe celebrarea liturgică și pe tradițiile familiale, cum ar fi sfințirea coșurilor cu mâncare și vânătoarea de ouă pentru copii.
La rândul nostru urăm tuturor celor ce sărbătoresc din această noapte Paștele:
„Sărbători de Paște binecuvântate!”