Personajele centrale ale acestui obicei sunt localnicii care împlinesc vârsta de 60 de ani. Aceștia devin „păștenii” anului și au misiunea de a duce mai departe tradiția, implicându-se activ în pregătirea unuia dintre cele mai importante momente religioase ale anului: noaptea de Înviere.
Îmbrăcați în costume populare specifice zonei, păștenii pornesc într-un gest simbolic de la casa parohială spre biserică, marcând unitatea comunității și legătura profundă cu credința.
Drumul către biserică și pregătirea pentru Înviere
Ajunși la Biserica „Sfânta Treime”, păștenii pregătesc pâinea și vinul care vor fi oferite credincioșilor în noaptea de Paște. Acest moment nu este doar unul logistic, ci și unul încărcat de semnificație spirituală, fiind un gest de dăruire și responsabilitate față de comunitate.
Mesajul transmis de președintele Consiliului Județean Alba
Președintele Consiliului Județean Alba a evidențiat importanța acestei tradiții printr-o postare pe pagina sa de Facebook :
„În Miercurea Mare, oamenii din Cugir au dus mai departe obiceiul de peste șapte decenii al «Păștenilor».Cei care împlinesc vârsta de 60 de ani devin păștenii acelui an și continuă această tradiție cu o semnificație aparte. Îmbrăcați în costume populare specifice zonei, pornesc de la casa parohială spre Biserica «Sfânta Treime», într-un gest de unitate și credință.Aici pregătesc împreună pâinea și vinul care vor fi oferite credincioșilor în noaptea de Înviere, un moment important pentru întreaga comunitate.Obiceiul «Păștenilor» de la Cugir și Vinerea îmbină tradiția și credința și rămâne una dintre cele mai cunoscute manifestări ale Săptămânii Mari din Transilvania, dusă mai departe din generație în generație.”
O tradiție care definește comunitatea
Obiceiul „Păștenilor” nu este doar un ritual religios, ci și o expresie a identității locale. Prin implicarea generațiilor mature și transmiterea valorilor către cei mai tineri, Cugirul reușește să păstreze vie o parte importantă din patrimoniul cultural și spiritual al zonei.
Astfel de tradiții demonstrează că, dincolo de modernizare, comunitățile locale continuă să își prețuiască rădăcinile și să le ducă mai departe cu mândrie.
CITEȘTE ȘI: Trei sferturi dintre români spun că vor merge la slujba de Înviere. Un procent similar spun că vor petrece Paştele acasă. Săptămâna Patimilor 2026: tradiții, rânduieli și semnificații pe drumul spre Învierea Domnului