Dragobetele, sărbătoarea tradițională a iubirii la români, este celebrat pe 24 februarie. Ziua este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Sfântului Valentin.
Pe 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele, considerat în tradiția populară sărbătoarea iubirii și un simbol al începutului primăverii.
Ziua marchează, în credințele populare, un moment de renaștere a naturii și este legată de mai multe obiceiuri și superstiții transmise din generație în generație.
De asemenea, ziua de 24 februarie este considerată momentul perfect pentru a exprima sentimentele de dragoste și afecțiune, prin mesaje de Dragobete.
În tradiția populară, Dragobete este descris ca un tânăr chipeș care îi învăța pe tineri tainele iubirii, potrivit Historia .
Potrivit legendelor, el ar fi fost fiul babei Dochia, cunoscută din povestea cu cele nouă cojoace.
Tot în credințele vechi se spune că ziua de 24 februarie, în luna Făurar, marca începutul anului agricol, iar Dragobete „oficia” în această zi nunta animalelor.
De asemenea, fetele și băieții îndrăgostiți se întâlneau pe 24 februarie, cu speranța că iubirea lor va ține tot anul, asemenea perechilor din lumea necuvântătoarelor.
Este o sărbătoare plină de culoare și bucurie, care aduce comunitățile împreună într-o atmosferă de sărbătoare și veselie.
Așadar, și în alte mitologii există tineri care simbolizează iubirea: la greci, acesta se numea Eros, iar la romani, Cupidon.
Tradiții și obiceiuri de Dragobete
Potrivit tradiției populare, Dragobetele este considerat sărbătoarea iubirii la români, dar și un moment care marchează începutul primăverii.
În trecut, fetele și băieții se întâlneau în această zi, ca semn al iubirii și al apropierii.
În unele zone, tinerii care se plăceau își declarau sentimentele, iar ziua era privită ca un prilej bun pentru începutul unei relații, ca o logodnă simbolică.
Acolo unde vremea permitea, tinerii mergeau la pădure sau pe câmp pentru a culege flori de primăvară.
În sate, Dragobetele era marcat prin hore, jocuri și întâlniri între tineri.
Totodată, în credința populară, sărbătoarea era legată și de împerecherea păsărilor, motiv pentru care simboliza renașterea naturii.
Printre cele mai cunsocute obiceiuri de Dragobete se numără și
Astfel, în tradiția populară, după ce mergeau la biserică și ieșeau la cules de flori, tinerii se întorceau în sat, iar băieții alergau fetele care le erau dragi.
Dacă fata îl plăcea pe băiat, se lăsa prinsă, iar gestul era urmat de un sărut în văzul tuturor.
Obiceiul era văzut ca o formă de confirmare a iubirii, iar de aici vine și zicala „Dragobetele sărută fetele!”. În tradiția populară, acest sărut însemna o logodnă simbolică, valabilă cel puțin un an.
Așadar, în multe cazuri, astfel de apropieri deveneau începutul unei relații serioase, uneori chiar al unei căsătorii, potrivit crestinortodox.ro .
Superstiții. Ce NU e bine să faci pe 24 februarie
Una dintre cele mai cunoscute credințe populare spune că „cine iubește de Dragobete va fi iubit tot anul”.
Tot din bătrâni se știe că în această zi nu este bine să plângi, pentru că lacrimile ar aduce supărare și necaz în dragoste.
De asemenea, certurile de pe 24 februarie sunt considerate semn rău, fiindcă ar aduce tensiuni și neînțelegeri în cuplu.
În unele zone, oamenii evitau munca grea, mai ales treburile gospodărești apăsătoare, păstrând ziua pentru obiceiuri mai liniștite, mai ușoare.
Se mai spune că fetele și băieții trebuie să fie voioși, deoarece buna dispoziție din această zi ar aduce noroc în dragoste.
În unele credințe populare, nu se sacrificau animale, deoarece ziua era legată de împerecherea viețuitoarelor și era văzută ca nepotrivită pentru astfel de gesturi.
În schimb, se făceau treburi ușoare, de îngrijire și ordine, pentru că se credea că aranjarea casei aduce spor înainte de primăvară.
Foto: Ilustrație din Alba, de pe vremea când Valentine’s nu se inventase. O fată din Feneș, curtată de un ofițer aspirant