Guvernul României a anunțat marți, 24 februarie, o serie de măsuri dedicate relansării economice, dar și care privesc reforma în administrație.
Măsurile au fost anunțate de premierul României, Ilie Bolojan, alături de ministrul Economiei, Alexandru Nazare și Cseke Attila, ministrul Dezvoltării.
Ministrul Economiei a precizat că se va trece de la creșterea bazată pe consum la o creștere bazată pe investiții productive, dar și bazată pe invoație și producție proprie.
Printre modificările efectuate de Guvernul României, în noua schemă de resurse minerale și noi tehnologii va fi gestionată de Ministerul Economiei.
De asemenea, prim ministrul României, Ilie Bolojan, a mai precizat că a aprobat în ședință extraordinară ordonanțele de urgență privind reforma administrativă și măsurile de relansare economică.
”Urmează ca în lunile următoare să adoptăm fiecare schemă de sprijin, ca acestea să fie ancorate de creștere pe fiecare domeniu”, a declarat Ilie Bolojan.
Ceea ce privește reforma în administrație, Ilie Bolojan a precizat că: ”reforma susține descentralizarea, aduce prevederi privind scurtarea procedurilor de descentralizare, simplificarea lor și crearea de baze legale pentru transferul activelor, care nu sunt bine gestionate de către aparatul central, cum sunt bazele sportive, către autoritățile locale, care au angajamente explicite de a le reabilita și a le pune la dispoziția comunității”.
Cele mai importante declarații făcute de premierul Bolojan
Ilie Bolojan a făcut o serie de declarații legate reforma în administrație. Printre cele mai importante declarații sunt evidențiate următoarele:
”(…) reforma în administrație vine și rezolvă câteva aspecte importante care țin de administrația locală, cât și cea centrală. În primul rând face cele două administraţii mai eficiente, propunând audituri de personal şi reducerea cheluielilor acolo unde se constată că sunt nejustificate, ceea ce va face să avem o administraţie, atât locală, cât şi centrală mai eficientă în anii următori, reducând bazele de cheltuieli ale administraţiei din România.
(…) Acest pachet vine, de asemenea, să întărească capacitatea administraţiei publice locale, de a genera politici în domeniul urbanismului, de a genera politici în domeniul taxelor şi impozitelor locale, în domeniul planificării urbane şi întăreşte capacitatea administrativă a întregii administraţii publice locale din România, încurajându-le, aşa cum am spus, să fie mai performante şi mai eficiente.
(…) De asemenea, se impun măsuri care ţin de creşterea vârstei de pensionare în sectoarele de activitate care ţin de ordine publică şi siguranţă naţională. În plus, sunt măsuri de creşterea eficienţei în domeniul sănătăţii, în domeniul culturii, în aşa fel încât şi aceste sectoare să avem rezultate mai bune şi servicii mai bune pentru cetăţenii. Acest pachet să întărească capacitatea administrației publice locale de a genera politici în domeniul urbanismului, în domeniul taxelor și impozitelor”, a declara Ilie Bolojan.
Ce presupune reforma în administrație
În administrația publică locală este vizată o scădere a personalului, iar pentru administrația centrală este prevăzută o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal, urmând ca măsurile să fie aplicate în 2026.
În același timp, proiectul introduce excepții de la reducerile de personal pentru sistemele de învățământ și cultură, pentru spitalele publice și serviciile publice de ambulanță, precum și pentru domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, cu mecanisme compensatorii.
În zona administrației locale, proiectul operează cu reducerea plafoanelor de posturi, cu termene pentru comunicarea noilor limite de personal și pentru adoptarea hotărârilor de reorganizare la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT).
Reorganizarea aparatului de specialitate al primarului și al consiliilor județene, precum și a instituțiilor publice locale înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative, ar urma să fie finalizată până cel târziu la 1 iulie 2026.
Prefecturi: reducere de posturi, cu excepții
Pentru eficientizarea activității instituțiilor prefectului, proiectul prevede reducerea numărului maxim de posturi cu 25%, cu excepția structurilor de pașapoarte și de permise/înmatriculări.
Procedura de reorganizare a instituțiilor prefectului se definitivează de către instituțiile prefectului până cel târziu la data de 1 iulie 2026.
Măsura reducerii cheltuielilor de personal cu 10% centralizat pe fiecare ordonator principal de credite nu se aplică instituțiilor prefectului.
Documentul stabilește și calendarul de reorganizare, cu termen limită tot 1 iulie 2026.
Peste 6.100 de posturi de consilieri, eliminate
Proiectul propune diminuarea numărului de consilieri personali din cabinetele demnitarilor din administrația centrală și locală, în funcție de nivel și de mărimea UAT-urilor.
Conform estimărilor din nota de fundamentare citată în prezentarea publică a proiectului, măsura ar duce la eliminarea a peste 6.100 de posturi de consilieri, dintr-un total de 10.126, cu o economie anuală estimată la 362,63 milioane lei.
Normă mai strictă pentru poliția locală
Documentul propune recalibrarea numărului de posturi din poliția locală în funcție de populație: un post la 1.200 de locuitori pentru comune, orașe, municipii și sectoare, respectiv un post la 6.500 de locuitori pentru județe și pentru municipiul București.
În plus, UAT-urile cu mai puțin de 4.500 de locuitori ar putea înființa poliție locală doar dacă își acoperă integral costurile de funcționare din venituri proprii, cu un plafon de cel mult trei polițiști locali.
Plafonări salariale și reducerea consiliilor de administrație
Proiectul prevede plafonarea salariului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice și limitarea unor salarii din instituții aflate în subordinea MDLPA, prin grile de salarizare.
De asemenea, sunt avute în vedere reduceri ale numărului de membri în consiliile de administrație: la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, de la 9 la 5, și la Agenția Națională pentru Locuințe, la 5 membri.
Cheltuieli de personal în administrația centrală și excepțiile
Pentru administrația centrală, documentul stabilește o reducere de 10% a cheltuielilor de personal, cu termene de aprobare și implementare în 2026.
În cazul instituțiilor din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”, proiectul indică faptul că diminuarea ar urma să fie compensată prin efectele unei reforme a pensiilor militare de stat.
Când ar urma să fie aprobată creșterea vârstei de pensionare la militari
Proiectul mai stipulează că, în maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a OUG, Guvernul ar urma să aprobe, la propunerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne, modificarea Legii nr. 223/2015, pentru creșterea etapizată și progresivă a vârstei standard de pensionare. Sunt prevăzute măsuri tranzitorii și este menționat că nu vor fi afectate persoanele care îndeplinesc condițiile legale la data adoptării actului normativ.
Suspendare permis pentru amenzi neplătite
Documentul introduce o măsură de constrângere pentru plata amenzilor contravenționale: titularii permisului nu ar mai avea dreptul să conducă dacă nu își achită obligațiile în termenul prevăzut. Perioada de suspendare ar urma să fie calculată proporțional cu suma datorată, la un raport de o zi pentru fiecare 50 de lei, potrivit proiectului.
Impact bugetar și context
Potrivit estimărilor din nota de fundamentare, economiile bugetare ar fi de 1,64 miliarde de lei în acest an și de peste 3,07 miliarde de lei în perioada 2027–2030. Măsurile sunt prezentate în contextul angajamentului României de a reduce deficitul bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031, prin diminuarea ponderii cheltuielilor publice în PIB.