Totul a început pe 18 iunie 2020, când persoana vătămată, un cetățean din localitatea Sâncel, județul Alba, a achiziționat de la o persoană din localitatea maramureșeană Satulung cu 19.000 de euro o hală metalică demontabilă de dimensiuni impresionante cu suprafața de 816 mp. Structura nu era una simbolică; vorbim despre zeci de metri liniari de profile grele (IPE 360, IPE 270, UNP), materiale robuste menite să reziste zeci de ani.
Din cauza lipsei unui spațiu de montaj imediat, componentele au fost depozitate temporar la vânzătorul din Satulung. Aici intervine în scenă Alexandru Gheorghiu, administrator al unei firme de construcții metalice din Bistrița – MOL Gheorghiu S MetalSRL – înființată în 2018, dar fără activitate reală-, care ar fi urmat să recondiționeze și să asambleze uriașa structură.
Astfel, la câteva zile de la achiziție, antreprenorul din Alba l-a contactat telefonic pe Gheorghiu, despre care cunoștea că se ocupă cu activități de recondiționare și asamblare a halelor industriale și au stabilit să se întâlnească pentru a discuta despre un eventual contract.
La data de 27 iunie 2020, în curtea victimei, s-a pecetluit ceea ce avea să devină cel mai negru coșmar al acesteia. Printr-o înțelegere verbală, afaceristul bistrițean s-a angajat să recondiționeze hala până la finele lunii septembrie. Alături de el a apărut și un „ucenic”, adus sub pretextul învățării meseriei – un detaliu care conferea afacerii o aură de legitimitate și mentorat.
Astfel, antreprenorul din Alba a plătit transportul halei, până la punctul de lucru pe care Gheorghiu îl deținea în Beclean, iar pe data de 29 iulie, i-a transferat un avans de 17.000 lei pentru materiale de vopsire și curățare.
Labirintul minciunilor
În perioada 29 iulie – 4 august 2020, comunicarea dintre cei doi s-a mutat pe aplicația WhatsApp, unde afaceristul bistrițean a trimis constant clientului său fotografii cu componentele halei, asigurându-l că lucrările avansează rapid. Pe 4 august, promisiunea era fermă: „Până marți, 11 august, totul va fi gata pentru ridicare”.
Însă, în spatele ecranului, realitatea era cu totul alta. Anchetatorii au stabilit că tocmai în acest interval critic (4-11 august), Gheorghiu a înstrăinat componentele halei către o persoană neidentificată, transformând proprietatea victimei în profit personal ilicit.
Din septembrie 2020, când termenul de livrare se apropia, Gheorghiu a început un joc de-a v-ați ascunselea geografic. Deși mutase sediul firmei în Lechința, hala „evaporată” era plasată fictiv în diverse locații.
Concret, în cursul lunii septembrie, întrucât i-a încetat contractul de închiriere pentru spațiul din localitatea Beclean, bistrițeanul a mutat punctul de lucru în comuna Lechința, însă, potrivit anchetatorilor, componentele halei primite de la persoana vătămată nu au ajuns niciodată în noua locație și nici nu au fost lăsate la punctul de lucru din localitatea Beclean.
Începând din luna octombrie, bărbatul din Alba i-a cerut în mod repetat lui Gheorghiu să-i restituie hala și să-i comunice unde se află aceasta deoarece dorește să vină să o ridice. Afaceristul din Bistrița însă, găsea de fiecare dată diferite pretexte. Astfel, iniţial i-a spus persoanei vătămate că o parte din componente au rămas la punctul de lucru din localitatea Beclean iar o parte a fost mutată la noul sediu din localitatea Lechinţa. Ulterior, cu ocazia unei convorbiri telefonice, i-a spus că hala se află „unde mi-am luat eu” dându-i de înțeles că este vorba de noul punct de lucru din localitatea Lechinţa.
În momentul în care antreprenorul l-a contactat telefonic și i-a spus că a doua zi va a veni să ridice hala și i-a solicitat ferm să îi spună la ce adresă se află aceasta, Gheorghiu a motivat că nu îi poate preda bunul, întrucât nu va putea fi și el prezent, deoarece este plecat în capitală, unde este nevoit să rămână câteva zile.
“Aceste pretexte aveau ca scop menţinerea în eroare a persoanei vătămate pentru o perioadă cât mai îndelungată, cu privire la destinația reală pe care a luat-o bunul, și mergeau până într- acolo încât încerca să îi creeze victimei convingerea că aceasta este vinovată pentru faptul că nu poate să vină să-şi ridice bunul.
Întregul comportament al inculpatului din perioada 11.08.2020- 31.10.2020 denotă fără echivoc faptul că bunul primit de la persoana vătămată nu se mai afla în posesia sa şi în mod evident nu mai avea ce să îi restituie”, au notat procurorii în rechizitoriu.
Culmea cinismului a fost atinsă când inculpatul a început să dea vina pe victimă, sugerând că aceasta este vinovată pentru că nu poate ajunge să ridice bunurile, deși el nu oferea o adresă certă.
Mai mult, în luna noiembrie, Gheorghiu și-a mutat din nou activitatea într-un imobil situat în localitatea Șieu-Măgheruș.
Sătul de minciuni, antreprenorul din Alba l-a dat pe Gheorghiu pe mâna procurorilor.
În fața anchetatorilor a dat din colț în colț
Declarațiile inculpatului în fața anchetatorilor au fost contradictorii și vădit nesincere.
Astfel, în 2021, când a fost audiat în calitate de suspect, Gheorghiu a negat categoric că victima i-ar fi cerut vreodată hala înapoi. Ulterior, în 2022 și 2024, când era deja inculpat, a recunoscut că a mințit prin mesaje pentru a forța victima să semneze un contract scris, dar a lansat o ipoteză șocantă: ar fi abandonat zecile de tone de metal în curtea vechiului sediu din Beclean, pretinzând că nu știe cine le-a luat.
Anchetatorii au demontat această apărare, considerând-o nesinceră. O structură de 800 mp nu se „abandonează” pur și simplu fără a avea certitudinea că cineva o va valorifica.
Găsit vinovat de prima instanță, dar la final ar putea fi salvat de prescripție
La final, judecătorii de la Beclean au ajuns la concluzia că Gheorghiu a comis fapta cu intenție directă, urmărind obținerea unei sume consistente prin însușirea bunului și refuzul de a-l restitui sau de a finaliza lucrarea.
Când i-a aplicat pedeapsa, instanța a ținut cont totuşi că bărbatul nu are antecedente penale, nu prezintă o periculozitate care să justifice o pedeapsa cu executare, astfel că l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare sub supraveghere, cu obligația de a presta muncă în folosul comunității timp de 60 de zile. În plus instanța a decis ca el să îi plătească părții vătămate 20.000 de euro și 17.000 lei daune materiale.
Sentința nu a fost definitivă, astfel că a fost atacată atât de inculpat, cât și de partea vătămată, nemulțumită de cuantumul daunelor morale primite. Drept urmare, procesul s-a mutat la Curtea de Apel Cluj, unde, la termenul care a avut loc luna aceasta, Gheorghiu a cerut încetarea procesului penal, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penal. Ce va decide instanța în final, rămâne de văzut.
Agățat de procurori din cauza unei insolvențe
Probleme de ordin penal nu s-au sfârșit pentru Alexandru Gheorghiu, el fiind trimis în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, într-un alt dosar, care îl plasează în centrul unei scheme de evaziune fiscală derulată prin societatea Gheorghiu S Metal Hause SRL, al cărui asociat unic și administrator este soția sa la data faptelor, Gina, și ea inculpată. Între timp, cei doi au divorțat. Cei doi au fost trimiși în judecată în octombrie anul trecut, o lună mai târziu, dosarul primind undă verde pentru a intra la judecata pe fond.
Problema se pare că a pornit după ce, în iunie 2020, AJFP Bistrița-Năsăud a cerut în instanță intrarea în insolvență a firmei Ginei Gheorghiu. A urmat o inspecție fiscală, care s-a finalizat cu un raport deloc favorabil SRL-ului, astfel că au fost sesizați procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, pentru infracțiuni de evaziune fiscală. Soții Gheorghiu au fost trimiși în judecată în octombrie anul trecut, iar după o lună judecătorul de cameră preliminară a dat undă verde dosarului pentru a intra la judecata pe fond.
Investigațiile au scos la iveală faptul că Alexandru Gheorghiu era „creierul” operațiunilor. Deși angajat doar ca inginer șef, acesta exercita atribuții informale de administrator, negociind, semnând și executând majoritatea contractelor comerciale.
Potrivit procurorilor, în perioada mai 2018 – octombrie 2019, soții Gheorghiu au pus în aplicare o strategie clasică de fraudare a bugetului de stat. Aceștia au emis un număr de 17 facturi fiscale către diverși parteneri comerciali, dar au „uitat” să le mai înregistreze în contabilitatea proprie sau să le declare organelor fiscale.
Facturile Potrivit procurorilor, facturile erau întocmite de Gheorghiu Alexandru, acesta semnând uneori chiar în numele soției sale.
Omiterea acestor venituri a cauzat statului o gaură de peste 33.700 lei, sumă compusă din TVA neplătit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor și impozit pe dividende.
La scurt timp după controlul ANAF din noiembrie 2020, societatea a intrat în insolvență, fiind ulterior radiată la începutul anului 2023, după închiderea procedurii de faliment.
Un profil de „shadow manager”
Potrivit anchetatorilor, Gheorghiu Alexandru nu doar că gestiona relațiile comerciale, dar se ocupa direct de „circuitul documentelor”. Împreună cu soția sa, acesta garanta prin semnătură corectitudinea datelor transmise Fiscului, în timp ce în realitate rulau sume de bani „la negru”, extrase din circuitul fiscal legal.
Martorii și partenerii comerciali au confirmat că Gheorghiu Alexandru era cel care negocia contractele, semna documentele și emitea facturile. Însă, această putere decizională era folosită pentru a menține un circuit financiar paralel: facturile erau emise către clienți, dar „uitate” în sertar când venea rândul raportărilor către ANAF.
Radiografia fraudei: raportul care nu lasă loc de interpretări
Un raport de constatare tehnico-științifică finalizat la 29 august 202 a pus cifrele pe masa procurorilor. Concluzia este matematică și implacabilă: prin nedeclararea a 17 facturi fiscale, reprezentanții firmei au cauzat bugetului de stat un prejudiciu de 21.148 lei.
Deși inculpații au primit concluziile raportului, aceștia au ales o strategie de tăcere procesuală: nu au formulat obiecțiuni și nu au contestat nicio virgulă din expertiza specialistului. Conform noii Metodologii de investigare a evaziunii fiscale (Ordinul 69/2024), această lipsă de reacție permite fundamentarea acuzației penale direct pe baza raportului, considerat acum probă „clară și lămuritoare”.
Strategia „pasa de vină” între foștii soți
Audierea inculpaților a scos la iveală o încercare disperată de a dispersa răspunderea penală.
Astfel, Gina Gheorghiu, administratorul de drept al firmei, a susținut în fața anchetatorilor că este nevinovată, aruncând întreaga responsabilitate asupra fostului soț, despre care spune că „se ocupa de tot”. Totuși, procurorii au demontat această apărare, amintindu-i că, în calitate de asociat unic și administrator, ea a semnat declarațiile pe propria răspundere, conform legii, prin care garanta „fidelitatea informațiilor financiare”. Fără „delegarea informală” oferită de ea, soțul nu ar fi putut opera fraudele.
De cealaltă parte Alexandru Gheorghiu (administrator de fapt), prins în menghina probelor, nu a prezentat niciun document sau declarație în apărarea sa pe parcursul anchetei. Deși și-a exprimat „intenția” de a achita prejudiciul pentru a beneficia de clemență, până ca dosarul să iasă din camera preliminară, nu a plătit niciun leu pentru recuperarea pagubei.
În ianuarie anul acesta a avut loc primul termen de judecată pe fond a cauzei, următorul termen fiind stabilit chiar săptămâna aceasta, pentru administrarea probatoriului.