În România, sentimentul de siguranță nu este uniform în societate.
Conform studiului „Barometrul Securității Naționale INSCOP Research – Strategic Thinking Group”, majoritatea românilor (51,1%) crede că România este o țară sigură din punct de vedere al securității naționale.
Aceasta este doar una dintre datele extrase din primul „Barometru al Securității Naționale”, cercetare sociologică realizată de INSCOP Research la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group, în cadrul proiectului „Noul Patriotism Economic”.
Întrebați dacă, în prezent, România este o țară sigură sau nesigură din punct de vedere al securității naționale, 51,1% dintre români au indicat că România este o țară sigură (17.9% = au apreciat că este foarte sigură, iar 33.2% mai degrabă sigură). Pe de altă parte, 46.5% au indicat că România este o țară nesigură (27% mai degrabă nesigură, iar 19.4% foarte nesigură). Ponderea non-răspunsurilor este de 2.4%.Consideră că România este o țară sigură din punct de vedere al securității naționale în proporții mai mari decât media populaței mai ales: votanții PNL (77%) și USR (81%), bărbații (59%), tinerii sub 30 de ani (70%), persoanele cu educație superioară (74%), locuitorii din București (61%) și din urbanul mare (61%).
Cred că România este o țară nesigură în special: votanții AUR (62%), femeile (53%), persoanele de peste 60 de ani (54%), cei cu educație primară (61%), locuitorii din mediul rural (56%).
Director INSCOP Research, Remus Ștefureac: „Sentimentul de siguranță nu este uniform în societate”
„Deși majoritatea românilor consideră că România este o țară sigură, percepția securității naționale este puternic diferențiată între segmente socio-demografice. Grupurile mai tinere, urbane și cu nivel ridicat de educație tind să aibă o percepție mai pozitivă asupra securității statului, în timp ce segmentele mai vulnerabile social și locuitorii din mediul rural manifestă un nivel mai ridicat de anxietate. Această distribuție inegală a percepției indică faptul că sentimentul de siguranță nu este uniform în societate, ci reflectă diferențe de integrare socială și de încredere în instituții.
Din perspectiva securității naționale, aceste clivaje sunt relevante deoarece segmentele care percep un nivel mai ridicat de insecuritate pot deveni mai receptive la discursuri alarmiste, perspective populiste sau la narațiuni destabilizatoare”, a spus Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada februarie -martie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar volumul eșantioanelor a fost de 1.100 de persoane pentru fiecare secțiune. Eșantioanele sunt reprezentative pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. − Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.