Ziua Pașaportului Românesc este marcată anual pe 19 martie, dată la care, în 1912, a fost adoptată prima lege modernă privind acest document de călătorie.
Intitulată „Lege asupra pașapoartelor”, aceasta a fost promulgată de regele Carol I prin Înaltul Decret Regal nr. 1758.
Libertatea românilor de a călători peste graniţele Dunării şi ale Imperiului Habsburgic fusese deja recunoscută prin Regulamentele Organice ce au intrat în vigoare în 1830 în Moldova şi în 1831 în Ţara Românească, în care era menţionat, pentru prima dată, şi documentul de călătorie românesc cunoscut sub termenul de paşaport, notează Agerpres.
Totodată, Regulamentul Organic stipula şi obligaţia Agiei de a elibera „răvaşe de drum” celor care părăseau teritoriul ţării şi de a le cerceta pe cele ale celor care intrau în ţară.
Primele principii pentru pașapoarte
Legea din 1912, însă, introducea primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei.
Potrivit acesteia, „Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne și de prefecții de județe și de poliție în condițiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi”, notează site-ul www.pasapoarte.mai.gov.ro.
Pașapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărți mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind ‘compuse din 20 de pagini numerotate’.
Fiecare pagină a pașaportului avea ‘un fond încadrat, compus cu motive naționale, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparență stema țării și cuvântul ‘ROMÂNIA’, iar dedesubt cuvântul ‘PASPORT’ ‘.
Cu toate că pașapoartele erau documente individuale de călătorie în străinătate, acestea cuprindeau și o rubrică dedicată însoțitorilor, în care puteau figura, pe lângă titular, soția, soțul și copiii minori.
Ulterior, au fost introduse paşapoartele diplomatice (în 1920), paşapoartele de serviciu (în 1941) şi paşapoartele colective.
În prezent, cetăţenii români pot călători în străinătate în baza unui document de călătorie valabil (paşaport simplu, paşaport simplu electronic/temporar).
Cartea de identitate valabilă constituie document de călătorie pe baza căruia cetăţenii români pot călători în statele membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos și Ungaria.