Peste 2.000 de tone de aur au fost extrase de pe teritoriul României în ultimele două milenii și jumătate, arată cercetările istorice. Ultimele mine de aur și-au încetat activitatea în anii 2000, însă în ultimii ani au fost conturate noi zăcăminte valoroase de aur și argint în Munții Apuseni.
În România sunt cunoscute peste 140 de zăcăminte și apariții în care aurul este principalul metal util și peste 90 de perimetre în care acesta apare ca produs secundar.
Cele mai importante zăcăminte sunt legate de vulcanismul neogen din sudul Munților Apuseni și din Carpații Orientali, în special din districtul Baia Mare, arată cercetarea publicată de geologii Gheorghe C. Popescu, Gheorghe Ilinca, Antonela Neacșu și Grigore Verdeș, sub titlul „The Gold Museum of Brad. Characterization and classification of native gold samples and of other minerals”.
Zăcăminte de aur mai mici au fost identificate și exploatate și în Banatul Montan, iar alte apariții aurifere sunt legate de zone de forfecare din Carpați și din Apuseni, însă majoritatea nu au avut o importanță economică ridicată.
Studiul arată că, înainte de dezvoltarea exploatărilor miniere subterane, aurul a fost obținut în cantități însemnate din depozitele aluvionare ale râurilor, acestea reprezentând o sursă importantă pentru populațiile care au locuit aceste teritorii încă din cele mai vechi timpuri.
Patrulaterul aurifer
Regiunea auriferă din Munții Metaliferi, din arcul Apusenilor, a fost conturată sub forma unui patrulater cu colțurile la Brad, Săcărâmb (județul Hunedoara –), Zlatna, Roșia Montană și Abrud (județul Alba), respectiv Baia de Arieș. Locul celor mai bogate mine de aur din istoria României s-a aflat la granița dintre județele Hunedoara și Alba, pe o suprafață de aproximativ 600 de kilometri pătrați, dominată de munți acoperiți de păduri și străbătută de apele Crișului Alb, Ampoiului și Abrudului, fiind mărginită de Mureș… https://adevarul.ro/economie/aurul-ascuns-in-carpati-peste-2000-de-tone-2517940.html