Schimbarea orei: România trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă spre duminică, 28 spre 29 martie 2026, deoarece în Uniunea Europeană schimbarea se face în ultima duminică din martie.
Asta înseamnă că ceasurile se dau înainte cu o oră, iaroamenii dorm mai puțin în noaptea tranziției.
La prima vedere, avantajul pare clar: avem mai multă lumină naturală seara. În practică, însă, organismul simte rapid pierderea acelei ore de somn.
Specialiștii în medicina somnului atrag atenția că trecerea la ora de vară produce o nealiniere între ceasul biologic și ora oficială, ceea ce poate face mai dificilă adormirea, poate reduce calitatea somnului și poate accentua oboseala din zilele următoare.
American Academy of Sleep Medicine susține că schimbările sezoniere de oră au efecte negative asupra sănătății și siguranței și pledează, de altfel, pentru renunțarea la ele în favoarea orei standard permanente.
Cele mai frecvente efecte sunt ușor de recunoscut: somnolență dimineața, dificultăți de concentrare, iritabilitate, senzația că ziua începe „prea devreme” și o scădere a randamentului, mai ales în primele zile după schimbare.
Tocmai pentru că organismul funcționează după ritmuri circadiene, nu după decizii administrative, adaptarea nu este instantanee.
Schimbarea orei: Mai multă lumină, mai puțin somn
AASM recomandă adulților să își asigure cel puțin șapte ore de somn înainte și după schimbarea orei și spune că o ajustare treptată a orei de culcare și trezire, începută cu două-trei zile înainte, poate ajuta la tranziție.
În general, organismul se adaptează la schimbarea orei în câteva zile, dar nu la toată lumea la fel de repede.
Recomandările NHS pentru tulburările de ritm, similare celor folosite în jet lag, arată că expunerea la lumina naturală din timpul zilei, trezirea la ora nouă fără a dormi până târziu și evitarea somnului din timpul zilei pot ajuta ceasul biologic să se reseteze mai repede.
Medicii și specialiștii în somn recomandă câteva măsuri simple pentru a reduce disconfortul. Una dintre ele este mutarea treptată a programului de somn cu 15-20 de minute mai devreme, în serile dinaintea schimbării.
Alte recomandări utile sunt reducerea cafelei și a alcoolului spre seară, evitarea ecranelor înainte de culcare și menținerea unei rutine stabile de somn.
NHS subliniază că obiceiurile regulate de culcare și trezire ajută semnificativ la obținerea unui somn mai bun.
Pentru mulți oameni, problema principală nu este doar ora pierdută în noaptea de sâmbătă spre duminică, ci faptul că, pentru câteva zile, trebuie să se trezească mai devreme decât „simte” corpul.
Copiii, adolescenții, persoanele care au deja probleme de somn și cei care lucrează în schimburi pot resimți mai puternic această tranziție.
AASM arată că efectele schimbării orei sunt relevante la nivel de sănătate publică și siguranță, nu doar ca disconfort individual.
Cu toate acestea, adaptarea vine de obicei relativ repede dacă rutina este păstrată. Lumina naturală de dimineață, un program constant și evitarea recuperării haotice a somnului în primele zile sunt printre cele mai utile măsuri.
Beneficiul vizibil rămâne lumina mai multă seara, însă costul imediat este, pentru mulți, mai puțin somn și câteva zile de oboseală.