Ideea folosirii eficiente a luminii solare i-a aparținut lui Benjamin Franklin încă din 1784, însă aplicarea practică a venit în 1916, în timpul Primului Război Mondial, când Germania și Marea Britanie au introdus măsura pentru a reduce consumul de energie.
În România, ora de vară a fost introdusă prima dată în 1932. După o pauză lungă între 1941 și 1979, sistemul a fost reintrodus, iar din 1997 s-a stabilit calendarul actual, armonizat cu restul Uniunii Europene: trecerea în ultima duminică din martie și revenirea în ultima duminică din octombrie.
Dilema europeană: Renunțăm sau nu la schimbarea orei?
Deși Parlamentul European a votat în 2019 pentru eliminarea schimbării sezoniere a orei, implementarea deciziei rămâne blocată. Pandemia de coronavirus, criza energetică și lipsa unui consens între statele membre au amânat o hotărâre finală.
Dezbaterea a fost relansată recent, în octombrie 2025, când premierul spaniol Pedro Sanchez a propus oficial UE încetarea acestei practici, invocând scăderea economiilor de energie și impactul negativ asupra sănătății populației.
Impactul asupra sănătății: Ce spun experții
Schimbarea orei rămâne un subiect controversat în lumea medicală, existând două tabere bine definite:
Recomandări pentru o adaptare ușoară
Pentru a atenua efectele negative ale pierderii unei ore de somn, specialiștii recomandă:
Indiferent de tabăra în care vă aflați, nu uitați ca înainte de culcare să vă potriviți ceasurile (cele care nu se actualizează automat) pentru a fi în pas cu noul program de vară.
CITEȘTE ȘI: