Se apropie comemorarea zilei tragerii pe roată a lui Horea și Cloșca de către austrieci la Alba-Iulia, pe 28 februarie 1785. Înainte căpitanul Crișan a murit în închisoare într-un mod suspect. Horea, Cloșca și Crișan sunt considerați azi de moți ”Sfânta Treime” a poporului român, trei martiri care ar trebui canonizați de către BOR. Eram elev în perioada comunistă, când se organizau cu şcoala excursii la cetatea austriacă, în stil Vauban, de la Alba-Iulia, unde vizitarea celulelor în care au fost închişi Horea şi Cloşca era obligatorie. Am fi vizitat şi celula lui Crişan, dar aceasta a fost într-un turn al cetăţii care azi nu mai există. Custodele cetăţii ne explica că fruntaşii răscoalei de la 1784 erau legaţi cu lanţuri de mâni, gât şi picioare. Şi atunci se pune întrebarea logică cum s-a sinucis Crişan, căpitanul revoluţionarului Horea pe 13 februarie 1785 cu nojiţele de la opinici? Enigma încă nu a fost descifrată de isorici, dar o ipoteză a „sinuciderii” lui Crişan de către gardieni e plauzibilă. Horea şi Cloşca au fost prinşi prin trădare pe 27 decembrie 1784, iar Crişan zis Marcu Giurgiu este prins abia pe 30 ianuarie 1785. Capii răscoalei sunt închişi în cetatea Alba-Iulia şi sunt supuşi nu unui proces, ci mai degrabă unei anchete făcute de o comisie imperială conduse contele Iankovits, care îi raporta direct împăratului Iosif al II-lea. La anchetă Horea şi Cloşca, posibil înţelegerii iniţiale cu oameni din anturajul imperial, nu au declarat nimic compromiţător pentru împărat. Surpriza a venit însă din partea căpitanului Crişan, care a dezvăluit lucruri necunoscute de către anchetatori, care i-au pus într-o situaţie ingrată, pentru că apăreau informaţii despre implicaţii militare şi secrete la cel mai înalt nivel, de stat sau masonice. Aşa că gardienii austrieci pentru a nu se consemna declaraţiile căpitanului Crişan, care a fost strategul militar şi cel mai crud şi fidel ostaş al lui Horea, au pus la cale „sinuciderea” cu nojiţe a revoluţionarului român pe 13 februarie 1785, deşi acesta era legat cu lanţuri de gât, mâini şi picioare.
Răzbunarea austriecilor nu a fost de ajuns. A doua zi s-a dat sentinţa ,,În urma ordinului onorabilei comisii cezaro-regale instituite de Majestatea sa, pentru cercetarea şi înfrânarea tulburărilor ivite între ţăranii din Marele Principat al Transilvaniei, s-a pronunţat, la data de mai jos… contra unui făcător de rele, care a fost supus cercetării, împreună cu alţi capi ai tulburării, anume George Crişan, locuitor în Cărpiniş, în comitatul Alba, în etate de 52 ani, de religie veche şi supus cameral, ale cărui crime s-au constatat prin depoziţiile martorilor juraţilor care încă înainte de a se pronunţa sentinţa s-a sinucis în închisoare”, se spune în sentinţa data de comisia de anchetă. „Prin faptele sale, George Crişan, ca unul care a tulburat liniştea publică cu rea credinţă, ca agitator şi amăgitor al poporului de rând, ca incendiator scelerat şi crud ucigaş s-a făcut vinovat de crimele cele mai grave şi neiertate, atât cu propria persoană cât şi pentru crimele comise de poporul atât de dânsul. Si, în sfârşit, ca să poată scăpa de severitatea meritată a judecăţii s-a făcut propriul său ucigaş”, concluzionau anchetatorii lui Crişan. Ca să dea o imagine şi un exemplu de oroare acestei pedepse, „corpul neînsufleţit al acestui criminal principal (Crişan n.r.) să fie târât la locul de osândă şi acolo, în conformitate cu codul criminal carolin şi terezian, articolul despre ofensarea majestăţii civile, rebeliune, şi articolul despre pedepse în general, călăul să-i taie capul şi să-l despice corpul în patru, capul să i se pună în țeapă în satul său Cărpiniş, iar celelalte patru părţi să se tragă (pună) pe roate, anume partea de sus a corpului (să se expună) la Abrud, o parte de jos la Bucium în comitatul Alba de Jos, a doua parte de sus la Brad şi a doua parte de jos, la Mihăileni în comitatul Hunedoara“. Sentinţa a fost pusă în practică de călău două zile mai târziu, la 16 februarie, iar bucăţile corpului lui Crişan încărcate pe car, duse şi expuse în locurile indicate. Austriecii nu au permis dietei maghiare, nobililor unguri şi nici măcar guberniului local să se implice direct în această execuţie ritualică coordonată direct de împăratul de la Viena.
Pe 28 februarie 1785 au fost executaţi prin tragerea pe roată şi liderii Horea şi Cloşca pe Dealu Furcilor din Alba-Iulia. Ziarul de limba maghiară Magyar Hirmondo din Bratislava consemna atunci un mare adevăr: „Noul împarat al românilor, Horea, începe razboi împotriva împaratului român. Horea are peceti cu simboluri masonice, iar taranii, urmându-l, declara ca nu mai recunosc alt împărat decât pe el, fiind capabili să reproducă deviza latina .” Se ştie că Horea, când a fost prins prin trădare pentru 600 de ducaţi, a aruncat nişte hârtii şi scrisori în foc, iar în timpul evenimentelor răscoalei corespondenţa secretă o ţinea cu însemne chirilice bătrâneşti, deşi ştia grafia latină. „Sinuciderea” căpitanului Crişan de către gardienii austrieci să fi fost oare consecinţa deconspirării unei organizaţii secrete româneşti şi masonice cu conexiuni la Curtea Imperială de la Viena? Posibil. Crișan poate fi considerat un martir asasinat de puterea imperială de la Viena, care se temea de ce va spune căpitanul lui Horea la proces sau în momentul execuției despre secretele răscoalei.
Ionuţ Ţene
Sursa: https://www.napocanews.ro/2026/02/de-ce-l-au-sinucis-austriecii-pe-crisan-capitanul-lui-horea.html