Echinocțiul de primăvară 2026. Momentul care marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică va avea loc vineri, 20 martie, la ora 16:46 (ora României).
Este momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc spre nord, iar durata zilei și a nopții devine aproape egală.
Pe lângă semnificația astronomică, acest moment a fost asociat în tradiția populară și cu renașterea naturii, începutul muncilor agricole și numeroase credințe legate de rod, sănătate și noroc.
Echinocțiul are loc de două ori pe an
Echinocțiul de primăvară este unul dintre cele două momente din an în care Soarele se află deasupra Ecuatorului, iar cele două emisfere primesc, aproape în mod egal, lumină și căldură.
Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” , în 2026, fenomenul are loc pe 20 martie, la ora 16:46, iar NASA explică faptul că acesta este momentul exact în care centrul Soarelui traversează planul ecuatorului terestru.
Din punct de vedere astronomic, acest eveniment deschide primăvara în emisfera nordică și, simultan, toamna în emisfera sudică.
Așadar, acest fenomen are loc de două ori pe an:
Semnificația echinocțiului
Semnificația echinocțiului ține de felul în care oamenii au împărțit anul după mersul aparent al Soarelui.
Este un reper de calendar, folosit de secole pentru delimitarea anotimpurilor, dar și un simbol al echilibrului. De aici și ideea că echinocțiul ar fi momentul din an în care ziua și noaptea sunt perfect egale, dar și denumirea sa, derivată din limba latină („aequus” – „egal” și „nox” – „noapte”).
În realitate, explicația științifică este puțin mai nuanțată, pentru că ele sunt aproape egale, nu perfect identice în toate locurile, din cauza refracției atmosferice și a felului în care este măsurat răsăritul și apusul Soarelui.
Deși echinocțiul de primăvară cade astronomic pe 20 martie în 2026, în tradiția populară românească începutul sezonului cald era asociat adesea cu 9 martie, după reperele vechiului calendar.
În plan simbolic, acest moment marca trecerea dintre iarnă și vară și începutul anului agrar.
Echinocțiul de primăvară. Ce schimbări aduce
După echinocțiul de primăvară, în emisfera nordică, zilele încep să fie mai lungi, iar nopțile mai scurte, pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de vară (în jurul datei de 21 iunie).
Temperaturile cresc treptat, semn că iarna trece și începe să se încălzească.
De asemenea, încep să se vadă semnele primăverii: copacii înverzesc, apar florile, iar păsările migratoare revin din zonele mai calde.
În schimb, în emisfera sudică, echinocțiul de primăvară din nord coincide cu începutul toamnei astronomice.
Echinocțiul de primăvară. Semnificații și tradiții
Tradițiile populare de primăvară includ și numeroase semnificații legate de vreme, recolte, păsări, animale și sănătate.
În sursele etnografice publicate de CIMEC se arată că semnele naturii din această perioadă erau privite ca indicii despre cum va fi primăvara sau anul agricol.
În multe zone, începutul sezonului cald era marcat prin gesturi rituale de protecție pentru gospodărie, pomi, animale și culturi.
Printre semnificațiile acestui moment se numără:
Ce NU e bine să faci în această zi
Potrivit credințelor populare, în această zi NU e bine să: