Premierul Ilie Bolojan a reluat ofensiva publică împotriva „privilegiilor nejustificate” din sistemul judiciar, anunțând un nou proiect de lege în martie 2026 pentru „continuarea corecțiilor”. Dosarul „Bogos” rămâne însă un element perturbator: omul de afaceri Fănel Bogos, condamnat anterior pentru dare de mită, a ajuns în biroul prim-ministrului prin intermediul lui Mihai Barbu, iar Barbu — fost lider liberal și fost președinte al ARF — este în prezent sub control judiciar.
Premierul nu a fost chemat la audieri în dosar. Bolojan califică reforma drept „un pas esențial”, argumentând că nu se pot mai pensiona magistrați la 50 de ani; guvernul propune creșteri care, oficial, merg spre vârsta de pensionare de 65 de ani.
Datele CSM menționate în articol arată că vârsta medie reală de pensionare este peste 52 de ani pentru judecători și 55 de ani pentru procurori. În paralel, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și judecătorii Curților de Apel București și Alba Iulia au respins proiectul guvernului și au solicitat aviz negativ din partea CSM.
Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, atrage atenția asupra principiului echitabilității: „Nu putem avea pensii deja în plată mult peste salariu și să țintim doar magistratul care va munci încă 20 de ani”. Anomaliile semnalate în comunicare — întâlniri neînregistrate la Palatul Victoria, acces ocolit prin „cabinet” și lipsa clarificărilor judiciare — alimentează suspiciuni și tensiuni politice.
Conflictul riscă să transforme reforma pensiilor magistraților într-un front politic care preocupă opinia publică înaintea clarificărilor judiciare și a noii propuneri legislative anunțate pentru martie 2026.