Un eveniment dedicat lui Constantin Brâncuși a adus, la Petroșani, un mesaj puternic despre memorie, recunoștință și legătura profundă dintre Ardeal și Gorj. În centrul discursurilor s-a aflat ideea că „minunea lui Brâncuși”, Coloana Infinitului, nu este doar un simbol artistic universal, ci și un reper istoric care leagă comunități și destine.
„Brâncuși e important și asta este, practic, ideea cea mai importantă cu care plec eu astăzi acasă”, a fost mesajul transmis de șeful Gării din Petroșani, Dorel Șchiopu în cadrul manifestării.
Organizatorii au ținut să sublinieze, inclusiv printr-un banner amplasat la eveniment, că realizarea Coloanei Infinitului are o legătură directă cu Petroșaniul și Valea Jiului, unde au fost suportate cheltuielile de proiectare, construcție, transport și montare.
Potrivit vorbitorilor, acest aspect nu este unul minor, ci reprezintă o formă de recunoștință și o punte simbolică între Ardeal și Gorj – între locurile din care au plecat eroii căzuți în Primul Război Mondial, în Pasul Vulcan și în Valea Jiului, și comunitățile care le-au cinstit jertfa.
Ansamblul monumental realizat de Brâncuși la Târgu Jiu – dedicat eroilor gorjeni căzuți în război și finanțat de Aretia Tătărescu – a fost evocată ca o „cale a eroilor”, un traseu simbolic al memoriei și al sacrificiului.
„Pe jertfa lor s-a construit România Mare. N-avem voie să uităm”, a spus Șchiopu.
Un moment aparte a fost dedicat Porții Sărutului, descrisă drept lucrarea cea mai specială .
„Poarta care te duce dincolo, unde se sărută viața și moartea”, mai explică Dorel Șchiopu.
Alături de Biserica Sfinții Apostoli și Coloana Infinitului, aceasta compune un ax simbolic profund, gândit de Brâncuși ca o trecere spirituală – de la sacrificiu la înălțare, „scara către cer”.
Evenimentul face parte dintr-o serie mai amplă de manifestări culturale organizate în Gara Petroșani, unde expozițiile sunt concepute ca proiecte interschimbabile. Timp de aproape un an și jumătate, spațiul a găzduit o expoziție dedicată Marii Uniri, cu accent pe personalități locale mai puțin cunoscute, precum Iosif Ciser, Nicolae Brânzeu, Sebastian Stanca sau Dominic Stanca – oameni din Valea Jiului care au participat la momentul istoric de la Alba Iulia.
Organizatorii susțin că studiul istoriei și al personalităților locale ar trebui să fie o componentă obligatorie în educație. Un exemplu evocator este celebra fotografie de la Alba Iulia din 1918, în care viitorul patriarh Miron Cristea apare înfășurat într-un țol în carouri. Puțini știu, însă, că acel țol i-a fost dăruit de preotul Zidor Saturn din Merișor – un detaliu care subliniază contribuția discretă, dar esențială, a comunităților locale.
În prezent, expoziția din Gara Petroșani este dedicată „Anului Brâncuși”, continuând demersul de recuperare și promovare a memoriei culturale și istorice.