Judecătorii reclamă numărul mare de dosare aflate pe rol. Aceștia spun că numărul de cauze aflate pe rol în România în 2024 depășește dublul mediei europene.
Instanțele din România se confruntă cu o situație fără precedent în ceea ce privește volumul de cauze aflate pe rol. Magistrații spun că acest lucru are efecte asupra calității actului de justiție.
Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în materie civilă şi comercială, care reprezintă aproximativ 90% din cauzele aflate pe rolul instanţelor, România a raportat în anul 2024 un număr de 769.823 cauze aflate în curs de soluționare în primă instanţă.
Media la nivel european este de 358.277 cauze. Cifrele indică o creștere față de anul 2023, când s-au raportat 563.035 cauze, cu o medie europeană de 347.488 cauze.
Numărul de cauze aflate pe rol, raportat la numărul de locuitori, depășește în 2024 dublul mediei europene, notează Mediafax. Raportat la numărul de locuitori, cifrele indică în România un coeficient de 4,04 cauze în curs de soluționare la 100 de locuitori, depășind dublul mediei europene (1,75 cauze la 100 de locuitori). Coeficientul din 2024 este în creștere față de anul 2023, când a fost de 2,95 cauze la o medie europeană de 1,56 cauze.
Cauze nou-intrate, de patru ori mai multe
Numărul de cauze nou-intrate în România în 2024 este de patru ori mai mare decât media europeană, arată CSM. Astfel, numărul de dosare nou-intrate în primă instanţă în aceleaşi materii, România a raportat un volum de 1.602.689 dosare, faţă de media europeană, care este de 418.544 de cauze.
În primă instanţă, în materie civilă şi comercială, totalul cumulează 2.372.512 dosare nou intrate şi în curs de soluţionare la nivelul anului 2024.
„Din aceste motive, România este în continuare țara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanţă raportat la 100 de locuitori – 8,42, față de media europeană, care a fost de 2,20.
Următoarea țară în această listă este Belgia, cu 5,79 cauze litigioase civile și comerciale la 100 de locuitori, urmate de Spania și Republica Cehă, cu un număr de 4,13, respectiv 3,18 cauze la 100 de locuitori.
Restul țărilor respondente au raportat cifre mult mai mici, cuprinse între 0,70 și 2,79 dosare nou-intrate la 100 de locuitori.
Cifrele indică o creștere față de anul 2023, când pentru România s-au raportat 1.495.992 cauze cu o medie europeană de 407.371 și un coeficient de 7,85, față de media europeană, care a fost de 2,18. Datele plasează România pe primul loc în rândul țărilor respondente cât privește evoluția dosarelor nou-intrate în cele două materii pentru perioada 2014 – 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori în anul 2024”, potrivit CSM.
Rata de soluționare a dosarelor
CSM precizează că există doi factori care afectează semnificativ volumul de activitate la nivelul instanțelor:
În pofida acestui volum de activitate care s-a dublat la nivel intern pe parcursul ultimilor 10 ani și a ajuns de patru ori mai mare față de media europeană, sistemul judiciar din România a reușit să mențină în 2024 o rată de soluționare a cauzelor în primă instanță peste media europeană și în creștere față de anul 2023 (când a fost la 86,2%). Astfel, rata de soluționare a fost de 99,2% față de media la nivel european care a fost de 97,8%.
Durata de soluționare a dosarelor
Totodată, durata medie de soluționare a unei cauze este mult mai mică în România decât media europeană. De altfel, în ciuda unui număr cvadruplu de cauze nou intrate față de media europeană, durata medie de soluționare a cauzelor în primă instanță (timpul mediu necesar pentru soluționarea unei cauze de la momentul înregistrării până la pronunțarea unei hotărâri) în România a fost de 180 zile, față de media la nivel european (average), care a fost de 307 zile.
„Volumul de patru ori mai mare de dosare nou intrate a fost absorbit de sistemul judiciar prin cvadruplarea efortului uman, și nu prin majorarea duratei de soluționare a cauzelor sau prin diminuarea ratei de soluționare față de media europeană, iar acest volum a fost gestionat în condiţiile unui deficit constant de judecători de până la 15%.
Orice sistem judiciar performant își dimensionează volumul de activitate în funcție de resursele disponibile, neputând prelua un număr nelimitat de cauze, indiferent de context. Puterea judecătorească are datoria de a atrage atenția asupra pericolului degradării actului de justiție și a nevoii de a îmbunătăți modul de funcționare a acestui serviciu public”, mai arată CSM.