Anul 2025 a adus inaugurări cu tehnologii de ultimă generație pentru instanțele din Alba și Hunedoara, în timp ce Sibiul a rămas „cenușăreasa” Curții de Apel Alba Iulia. Contrastul este unul strigător la cer: la Deva s-au tăiat panglici după investiții de peste 42 de milioane de lei, în timp ce Tribunalul și Judecătoria din Sibiu continuă să consume sume exorbitante pentru chiria sediului de pe strada Ocnei, deoarece propria casă, Palatul de Justiție, este de ani de zile în paragină.
În cursul anului 2025, harta investițiilor din cadrul Curții de Apel Alba Iulia a arătat o activitate intensă, cu excepția notabilă a Sibiului. La Deva s-a inaugurat un sediu ultramodern cu 42 milioane de lei, iar la Alba Iulia s-au finalizat restaurări de fațade și o rețea IT de ultimă generație. La instanțele mai mici, precum Sebeș și Orăștie, lucrările sediilor sunt în plin proces, iar pentru Petroșani și Aiud sunt pregătite bugete care însumează 50 de milioane de lei. În tot acest peisaj, instanțele sibiene rămân captive într-un paradox costisitor: Palatul de Justiție e o ruină, iar chiria pentru sediul de pe Ocnei e mare.
Investiții masive în regiune
Palatul de Justiție din Deva a fost inaugurat pe 18 martie 2025, după o investiție de 42,1 milioane de lei. „Finanțarea lucrărilor la Palatul de Justiție s-a asigurat, în condițiile legii, de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții “C.N.I.” – S.A., din fonduri alocate anual cu această destinație și de Ministerul Justiției, valoarea proiectului fiind în final în cuantum de 42.180.554,21 lei”, se arată într-un comunicat transmis de Curtea de Apel Alba Iulia.
Procesul complex de restaurare și refuncționalizare a Palatului Justiției din Alba Iulia, clădirea monument istoric care este sediul Curții de Apel Alba Iulia, a continuat și în anul 2025. „Chiar dacă mult așteptata extindere în spațiile eliberate de la parterul clădirii, care ar aduce un progres real pentru condițiile de muncă, în beneficiul direct al justițiabililor și al personalului instanței, nu are încă o dată de realizare, necesitând lucrări ample de renovare și modernizare, este important că au fost inițiate deja demersurile necesare pentru obținerea avizelor și a fondurilor aferente”, arată sursa citată. Cea mai importantă lucrare finalizată anul anterior la Palatul Justiției a fost realizată în infrastructura IT a Curții de Apel Alba Iulia, printr-un proiect finanțat de Ministerul Justiției cu o valoare totală de peste 1 milion de lei.
La Judecătoria Orăştie, sala de judecată care este situată într-un alt corp de clădire, nu corespundea condițiilor normale de funcționare a unei astfel de incinte, astfel că aceasta a fost demolată şi în prezent se execută lucrări de construire pentru extinderea sediului. Termenul de finalizare este aprilie 2026, costurile totale ale lucrărilor fiind de 2.834.623 lei. La Judecătoria Petroșani unde sunt necesare lucrări ample de renovare, proiectul „Reparații Capitale și Modernizare a sediului Judecătoriei Petroșani” a fost avizat favorabil la nivelul Ministerului Justiției încă din 2024, devizul general actualizat al proiectului fiind de puțin peste 36 milioane de lei, și imediat ce va fi asigurată finanțarea vor putea fi demarate lucrările.
În tot acest peisaj al dezvoltării, Sibiul figurează pe „lista neagră” a sediilor cu mari deficiențe de funcționare. „Alte sedii de instanțe sunt însă într-o stare tehnică dificilă, cu mari deficiențe de funcționare la parametrii tehnico-fizici adecvați, respectiv Tribunalul Alba și Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Aiud, Judecătoria Petroșani, Tribunalul Sibiu şi Judecătoria Sibiu”, se arată în comunicatul remis de Curtea de Apel Alba Iulia.
Palatul de Justiție Sibiu și lucrările promise
Situația Palatului de Justiție din Sibiu rămâne incertă, deși clădirea a fost inclusă într-un nou mecanism de finanțare. După ce proiectul inițial a stagnat ani la rând, finalizarea lucrărilor a fost negociată și inclusă într-un acord de împrumut cu Banca Mondială, intitulat „Consolidarea bazelor pentru îmbunătățirea furnizării serviciilor judiciare”. În prezent, responsabilitatea a trecut integral la Ministerul Justiției, care se află abia în etapa birocratică de contractare a serviciilor de actualizare a proiectului tehnic.
Până la reluarea propriu-zisă a execuției și finalizarea reabilitării, magistrații și cetățenii sibieni sunt condamnați să utilizeze spațiile improvizate de pe strada Ocnei, în timp ce clădirea simbol a justiției sibiene continuă să se degradeze.